Banca Națională a României a aprobat modificările la Regulamentul 20/2009 și va impune instituțiilor financiare nebancare costuri uriașe cu capitalul în cazul în care depășesc anumite limite ale dobânzilor la creditele de consum. Totodată, BNR vrea să treacă sub supraveghere directă mai multe IFN, schimbând condițiile prin care sunt obligate să intre în Registrul special de evidență. Unele companii, precum Provident Financial, activă pe piața creditelor de valori reduse, reușeau să se ferească de supravegherea prudențială a băncii centrale prin transferarea creditelor sub pragul legal înaintea perioadelor de raportare, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Consiliul de Administrare al BNR a aprobat modificarea regulamentului în ședința de marți, a confirmat pentru Profit.ro Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, care a adăugat că a fost păstrată forma din proiect, în linii mari.
Modificările impun o pondere la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă mai mare de 200% (în lei) cu scadența de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadența inițială între 16 și 90 de zile și pentru cele care depășesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (3,25% în prezent), adică peste 32,5% pentru scadențe peste 90 de zile.
Multe dintre instituțiile de credit nebancare ce oferă împrumuturi pe termen scurt practică rate ale DAE peste acest nivel (chiar de câteva mii la sută în unele cazuri), chiar dacă rata de dobândă nominală este sub prag. Motivul este acela că DAE include și comisioanele și are o valoarea mai mare cu cât creditul este pe o scadență mai scurtă.
Decizia BNR duce la plafonarea de facto a dobânzilor, în condițiile în care instituțiile de credit ar trebui să pună capital mai mare de 10 ori decât suma acordată în cazul în care depășesc limitele descrise mai sus.
IFN care lucrează cu persoanele fizice vor trebui să-și regândească afacerile și să selecteze mai atent clienții pe care îi finanțează.
Unele instituții care acordă credite de valori mici nu recurg la executări silite în caz de neplată și acoperă pierderile prin dobânzile ridicate. De cealaltă parte, românii cu nevoi financiare stringente și care nu pot apela la bănci fie pentru că au veniturile la negru sau sunt înscriși în Biroul de Credite cu istoric negativ ar putea găsi mai greu finanțare, chiar dacă ar fi dispuși să plătească dobânzi mai ridicate.
BNR susține că măsura este necesară pentru că sectorul IFN a crescut în ultimii ani și pentru că dobânzile ridicate ar duce la supraîndatorarea unui segment vulnerabil al populației.
“Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovării de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderență de segmente ale populației care au deja dificultăți în gestionarea obligațiilor de plată curente, a fost propusă includerea în Registrul special a instituțiilor financiare nebancare care utilizează aceste modele de afaceri, în funcție de unele praguri de semnificație ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arată într-o scrisoare semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și adresată lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților.
Strategia BNR este de a aplica un regim de reglementare unitar și mai strict la nivelul IFN, astfel încât să rămână un singur registru de evidență și ca banca centrală să aibă puteri de control și sancțiune la toate instituțiile financiar bancare, se arată în documentul citat.
Modificările adoptate acum de BNR vor crește numărul de IFN care intră sub supraveghere prudențială, prin transferul în Registrul special a unora care acum figurează doar în Registrul general.
În cazul IFN înscrise doar în Registrul general (unde figurează 145 de entități cu activități multiple de creditare), BNR nu are decât competențe de monitorizare, pe baza raportărilor furnizate de instituțiile de credit.
În cazul celor înscrise în Registrul special (35 de societăți), BNR are competențe de supraveghere prudențială și poate face inspecții și aplica sancțiuni, dacă normele prudențiale sunt încălcat. Cadrul legal impune suplimentar cerințe cu privire la calitatea acționarilor semnificativi și a administratorilor, nivelul minim al fondurilor proprii, limitele maxime de expunere față de contrapartide, cadrul general privind organizarea, controlul intern, auditul intern și administrarea riscurilor semnificative, raportarea la Centrala Riscului de Credit administrată de BNR, potrivit precizărilor lui Florin Georgescu.
Regulamentul modificat spune că orice societate care acordă credite cu dobânzi peste nivelul prag intră automat în Registrul special, deci nu poate scăpa de cerințele de capital.
Totodată, s-au mai schimbat și alte condiții. Anterior, firmele erau obligate să intre sub supravegherea BNR dacă aveau capital și surse atrase în sold de peste 50 de milioane de lei și, cumulativ, un nivel al creditelor acordate în sold de peste 25 de milioane de lei pentru trei trimestre consecutive.
Surse din mediul financiar susțin că BNR a fost deranjată că firme precum Provident Financial ar fi eludat aceste condiții, transferând din blianț creditele astfel încât soldul să scadă sub nivelul reglementat, și ca la momentul raportării să nu intre sub incidența prevederilor. Una dintre surse susține că practica este prezentă și în cazul altor firme, dar nu a putut să ofere detalii.
Datele de la Ministerul Finanțelor, înregistrate la sfârșit de an, arată un sold al creanțelor asupra clientelei care a variat substanțial în ultimii ani. Astfel, Provident avea credite acordate clienților de 200 de milioane de lei la finele lui 2016, de 156 de milioane lei la finele lui 2015, doar 1,5 milioane în 2014, 141 de milioane de lei în 2013, 111.000 de lei în 2012 și 111 milioane de lei în 2011. Acest lucru sugerează că perioadele de raportare ar putea să fi coincis cu finele anului, în 2012 și 2014, ani în care compania raportează, totuși, venituri de 343 de milioane de lei, respectiv de 1,1 miliarde de lei și profituri.
La solicitarea Profit.ro, Provident Financial România a arătat că se așteaptă să fie inclusă în Registrul Special din 2018 dacă regulamentul se aprobă în această formă, până acum neîndeplinind criteriile.
"PFR a fost inclus în Registrul General încă de la începutul activității sale, în 2006; nu am îndeplinit niciodată toate criteriile relevante pentru a fi incluși în Registrul Special. Intențiile noastre au fost, sunt și vor fi întotdeauna să respectăm toată legislația relevantă. Am consultat doar propunerea pentru modificarea Regulamentului 20 în forma în care a fost supusă consultării publice. Dacă regulamentul va fi aprobat în acea formă, ne așteptăm să fim incluși în Registrul Special de la începutul anului viitor. Bineînțeles, vom modifica toate procesele necesare pentru a respecta noile condiții la timp", transmite compania, pentru Profit.ro.
Acum BNR a introdus și criteriul rulajului: firma este înscrisă în Registrul special dacă a acordat credite noi în ultimele trei trimestre cu o valoare de peste 75 de milioane de lei.
Draftul proiectului menționa că noua reglementare intră în vigoare de la 1 octombrie, însă nu putem confirma că data a fost păstrată și în forma adoptată.
