Redefinirea noțiunii de exportator de la 1 mai 2016, prin intrarea în vigoare a noului Cod Vamal european, a transformat o mare parte dintre tranzacțiile în lanț la export în vânzări locale cu TVA. Din acest motiv, acest tip de tranzacții trebuie analizat atent pentru a nu apărea riscul de a datora TVA de 20%, a explicat Mihai Petre, senior Manager Servicii Fiscale, Deloitte.
Specialiștii Deloitte au explicat, într-o conferință de specialitate, care este tratamentul tranzacțiilor în lanț la export din perspectiva vamală și TVA, cine poate fi considerat “exportator” în sens vamal și a TVA și care este practica recentă a inspectorilor fiscali și importanța procedurilor interne în securizarea scutirii de TVA la export și livrări intracomunitare.
”În mod tradițional, exportul de mărfuri primește mai puțină atenție decât importul de mărfuri. Valoarea în vamă, încadrarea tarifară, chiar și originea mărfurilor la export, nu expun agenții economici la datorii suplimentare semnificative atâta timp cât taxele la export sunt zero. Cu toate acestea, sporirea numărului și a complexității tranzacțiilor în lanț la export a făcut ca legiuitorul să înăsprească condițiile de desfășurare a lor din perspectiva vamală și a TVA. Redefinirea noțiunii de exportator din perspectiva vamală de la 1 mai 2016 a transformat o mare parte dintre tranzacțiile în lanț la export (în condiții de livrare EXW și FOB mai ales) în vânzări locale cu TVA. Dacă nu acordăm atenția cuvenită acestora, riscăm să datorăm 20% TVA în România pe tranzacțiile în lanț la export. Cu alte cuvinte, la fiecare tranzacție în lanț la export trebuie să ne întrebăm: cine este exportatorul din punct de vedere vamal, pe care dintre tranzacții trebuie alocat transportul și implicit, care este tratamentul TVA aplicabil fiecărei vânzări în lanț”, a arătat Mihai Petre.
Potrivit acestuia, legiuitorul oferă și simplificări celor care îndeplinesc standardele de calitate cerute, lăsând astfel mai mult timp organelor de control să se concentreze asupra celorlalți participanți la exportul de mărfuri.
”Practic, anumiți agenți economici pot efectua exporturi în afara orelor de program, pot emite singuri dovezi de origine, pot atesta statutul comunitar al mărfurilor, totul pentru a diminua interacțiunea fizică cu biroul vamal și a spori viteză de vămuire a mărfurilor”, a precizat acesta.
Raluca Baldea, Senior ManagerTVA, Deloitte, le-a recomandat companiilor să aibă o procedură scrisă de verificare și acceptare a clienților.
”Tendința autorităților este aceea de a cere tot felul de documente ștampilate, documente care nu sunt prevăzute în legislație. Am observat și faptul că autoritățile se așteaptă ca noi să așteptăm controlul și să ne verificăm clienții. Autoritățile fiscale cer ca noi să avem un control asupra clienților noștri. Să verificăm clienții înainte să intrăm în relație contractuală. Fiscul spune acum că dacă nu am făcut toate verificările necesare pentru a mă asigura că nu sunt parte dintr-o fraudă sunt răspunzător”, a explicat aceasta.
