Șefii de bănci, prezenți la Profit Financial.forum, au transmis că nu au observat o mișcare a conturilor românilor după apelurile la boicotarea firmelor cu capital austriac prezente în România, în contextul deciziei Guvernului de la Viena de a bloca aderarea României la spațiul Schengen. Bancherii spun că înțeleg nemulțumirile românilor, dar cred că energia ar trebui folosită pentru a asigura o aderare anul viitor.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
”Vă spun ca bancă grecească, noi am fost în ochiul furtunii constant în 12 ani, din punctul ăsta de vedere nu cred că lucrurile se petrec așa cum se vede în presă în momentul de față și nici nu e normal să se întâmple astfel de mișcări rapide. Noi nu am sesizat așa ceva și probabil că este și un element de stabilitate a sistemului bancar”, spune Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România și directorul general al grupului internațional cu capital grecesc Alpha Bank.
VIDEO:
Imediat anunțului că România nu va fi primită în Schengen, deși politicienii de la putere, în special cei liberali, au promovat timp de mai multe luni mesajul că succesul este aproape garantat, au apărut îndemnuri la boicotarea firmelor cu capital austriac. Cele mai importante societăți deținute de multinaționalele austriece sunt OMV Petrom, BCR (Erste) și Raiffeisen Bank.
Mihaela Bîtu, directorul executiv al filialei ING Bank din România, spune, de asemenea, că nu a văzut mișcări importante de bani și pune sub semnul întrebării ideea de boicot.
”Nici noi nu observăm un trend semnificativ. Desigur, este o emoție puternic negativă a acestor zile. Acum este, desigur, de discutat dacă reacția corectă este aceea de a boicota niște agenți români, până la urmă și niște companii care angajează, de fapt, români, plătesc taxe în România șamd”, spune Bîtu.
Austria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României la spațiul Schengen, invocând îngrijorări privind imigrația ilegală. Olanda, care de-a lungul timpului a refuzat accesul României în spațiul de liberă circulație, a votat, de asemenea, împotriva aderării – în motivarea votului a precizat, însă, că s-a opus doar pentru că aderarea s-ar fi făcut la pachet cu Bulgaria.
”Înțelegem, desigur, sentimentul acesta de frustrare pe care și noi îl împărtășim. Eu reprezint o bancă olandeză, știm că Olanda a avut o poziție destul de rezervată de-a lungul timpului... în cele din urmă știm de asemenea și credem că în cele din urmă că și noi, companiile olandeze am contribuit într-un fel prin prezentarea realităților economice și sociale din România.
Eu cred cu fermitate că locul nostru este acolo și cu siguranță vom ajunge acolo. Sunt anumite derapaje care țin de agenda politică a țărilor. Dar deocamdată nu am văzut un val considerabil dintr-o parte în alta și nu cred că se va întâmpla”, adaugă directorul ING.
Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania, liderul pieței, spune că nu vrea ca banca pe care o conduce să aibă o atitudine oportunistă și să încerce să atragă clienți de la competitorii puși sub presiunea momentului.
”Relația cu banca, dincolo de instituțional, este și personală. Acolo ai o relație cu Alina, Ionuț, George șamd. Și asta se construiește în timp. Ne dorim să vină clienții la BT pentru că noi suntem mai buni, mai agili, mai eficienți, nu am dori să promovăm o mișcare, nu vrem să fim oportuniști. Pe de altă parte, sunt firme care angajează români, plătesc impozite aici. Trebuie să gestionăm și emoțiile noastre și să ne focusăm cum să rezolvăm problemele”, spune Tetik.
”Chiar dacă sunt adoptat de România și am luat cetățenie acum 15 ani, consider că este nedrept, că locul nostru este acolo. Probabil că nu ne-am explicat cum trebuie și trebuie să ne facem temele, să avem perseverență, nu neapărat supărări și dezamăgiri”, adaugă el.
Henk Pardekooper, directorul executiv al First Bank, spune că are clienți afectați de faptul că România nu este în Schengen, dar că aceștia au trebuit să facă față și până acum acestei situații.
”România ar trebui să facă parte din Schengen. Ar trebui să convingem țările care au rezerve. Eu am părăsit Olanda acum 20 de ani și casa mea este acum în România și nu cred că Olanda chiar a avut o problemă cu România. Dar nu contează care țară a blocat România, cred că este nevoie de un dialog constructiv și că anul viitor România va intra în aria Schengen”, spune Pardekooper.
Neprimirea României reprezintă un cost de oportunitate pierdut, în opinia Mihaelei Bîtu.
”Dar o dată cu intrarea în Schengen sperăm să avem un impact pozitiv, 0,5 poate 1% în PIB, o nouă ancoră pentru dezvoltarea României mai departe. Credem că a fost o decizie nedreaptă și că lucrurile se vor așeza. Câteodată mai apar derapaje, dar sunt încrezătoare că în cursul anului viitor ne vom lua locul acolo unde trebuie”, spune directoarea ING România.
Sergiu Oprescu consideră că aderarea la Schengen este o oportunitate uriașă și că va avea un impact economic deosebit, dar vede și lucruri de scos în față din evenimentele recente.
”Dacă este ceva pozitiv, este acest sentiment de unitate la nivelul societății pe acest obiectiv, ceea ce mi se pare un lucru extrem de pozitiv, pentru că avem nevoie de astfel de lianți la nivelul societății”, spune președintele Alpha Bank.
Omer Tetik vede România în Schengen anul viitor și speră să folosim această oportunitate pentru eficientizare. ”Putem să construim autostrăzi, să investim în energie, să intrăm în Schengen, și astfel crește potențialul țării față de țările din regiune”.
Șeful Erste și-a declarat dezamăgirea cu privire la decizia Austriei, imediat după votul din Consiliul de Afaceri Interne, în timp ce șeful Raiffeisen Bank România și-a arătat surprinderea cu privire la decizie.
