După obținerea ratingului de investiții BBB- de la Standard & Poor's, Serbia poate deveni o piață atractivă pentru investițiile din România, oferind oportunități solide de expansiune în Balcanii de Vest. O scurtă analizare a economiei sârbești arată o situație ușor mai nesigură decât în România, dar cu perspective bune, atâta timp cât vecinii noștri își rezolvă problemele de transparență și de cooperare cerute de Uniunea Europeană în lungul proces de aderare început în 2009.
După ce Serbia a primit recent statusul de investment grade de la S&P, pe lângă sprijinul financiar substanțial din partea Uniunii Europene pentru restructurare, apare ca o economie diversificată care poate deveni o destinație importantă pentru companiile românești care doresc să-și extindă prezența regională. Serbia se confruntă și cu provocări în procesul de aderare la UE, cauzate de relația sa complexă cu Rusia și de problemele interne legate de transparență și corupție.
Cum stă Serbia macro
În 2023, Serbia a atins un PIB nominal de 70,14 miliarde de euro, cu un PIB per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) de aproximativ 26.270 euro. Astfel, Serbia este cea mai mare economie din Balcanii de Vest. Creșterea anuală a PIB-ului, estimări pentru anii următori: 4.3% în 2024, 3.8% în 2025, și 3.6% în 2027.
Populația Serbiei este de aproximativ 6,7 milioane de locuitori, dintre care 2,8 milioane reprezintă forța de muncă activă, incluzând 2,4 milioane de persoane angajate și 402.831 de șomeri.
Fiscalitatea și climatul de afaceri
Serbia are un regim fiscal comparativ cu al României. Este socotit, în general, unul prietenos.
Impozite și taxe:
- Impozit persoane juridice: pe profit 15%;
- Impozit pe venituri personale: 10%; dividende 15%; dreptul de autor 20%.
- Impozit pe proprietăți: progresiv cu 0,40% pe valoarea proprietății până la 6 milioane dinari (600.000 euro); până la valoarea de 15 milioane dinari: 24000 dinari + 0,8% din valoarea care depășește 6 milioane dinari; între 15-30 milioane dinari 96.000 dinari și 1,5% pentru valoarea care depășește 15 milioane dinari; pentru valoarea proprietății peste 30 milioane dinari se percepe taxa de 321.000 dinari + 3% din suma care depășește 30 milioane dinari.
- TVA standard: 20%.
Înregistrarea unei companii durează 7 zile și costă aproximativ 350 euro. Procedurile includ autentificarea documentelor de fondare la tribunal, înregistrarea la Registrul Afacerilor, realizarea ștampilelor și deschiderea unui cont bancar. Principalele tipuri de companii includ SRL-urile, parteneriatele și societățile pe acțiuni, oferind opțiuni flexibile pentru toate tipurile de afaceri.
Cum arată piața din Serbia
Economia Serbiei este diversificată, asemănătoare cu a României. Principalele exporturi industriale ale Serbiei sunt automobilele, metalele de bază, mobilierul, produsele alimentare procesate, utilajele, produsele chimice, zahărul, anvelopele, îmbrăcămintea și produsele farmaceutice.
Conform bazei de date a guvernului, cele mai multe companii înregistrate în Serbia sunt în servicii, cu un total de 127.024 de companii, reprezentând 52,2% din totalul afacerilor. Aceastea sunt urmate de sectorul Comerțului en-gros, care include 28.774 de companii și acoperă 11,8% din piață, și de Industria prelucrătoare, cu 21.796 de companii, reprezentând 9,0% din total.
Sectoarele importante după numărul de companii și cota de piață sunt:
Comerțul cu amănuntul: 20.664 companii (8,5% din totalul pieței),
Transporturi, comunicații, energie electrică, gaze și servicii de salubritate: 14.630 companii (6,0%),
Construcții: 13.059 companii (5,4%),
Finanțe, asigurări și imobiliare: 5.654 companii (2,3%),
Agricultură, silvicultură și pescuit: 5.619 companii (2,3%),
Sectorul public: 5.175 companii (2,1%),
Industria minieră: 479 companii (0,2%).
Top companii Serbia (după vânzări la nivelul T2 2024):
Naftna Industrija Srbije (NIS) – Lider în sectorul energetic, susținut de Gazprom, cu vânzări de 4,26 miliarde de euro;
EPS AD Belgrad – Companie majoră în energie electrică, cu vânzări de 3 miliarde de euro
Delhaize Serbia DOO Belgrad – Unul dintre liderii în retail, cu vânzări de 1,14 miliarde de euro;
Tigar Tyres DOO – Companie importantă în industria anvelopelor, cu vânzări de 1,11 miliarde de euro;
HBIS Group Serbia – Cel mai mare producător de oțel din Serbia, cu vânzări de 1,1 miliarde de euro (nin.rs).
Relațiile comerciale cu România
În 2021, comerțul total de mărfuri cu România a fost de 2,03 miliarde de euro. Pentru al treilea an consecutiv, exporturile au depășit un miliard de euro, ajungând la un record de 1,19 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2% față de 2020, în timp ce importurile au fost de 845,3 milioane de euro, cu 17,4% mai puțin comparativ cu 2020. În 2021, România a ocupat locul șapte în clasamentul partenerilor comerciali ai Republicii Serbia la nivel global și locul patru ca destinație pentru exporturile sârbești.
Volumul total al investițiilor României în Republica Serbia este modest. Conform datelor Băncii Naționale a Serbiei (NBS), în perioada 2010-2021, investițiile nete totale au însumat 173,1 milioane de euro. În 2021, investițiile nete au fost de 21,2 milioane de euro.
Proiecte majore transfrontaliere:
- Gazoductul Arad-Mokrin;
- Autostrada Timișoara-Belgrad;
- Revitalizarea liniei feroviare Timișoara-Vârșeț-Kikinda.
Programul INTERREG IPA România-Serbia (2021-2027), finanțat cu 88 milioane de euro, sprijină proiecte în protecția mediului, sănătate, turism și educație (mmediu.ro).
Potrivit Ambasadei României la Belgrad, relațiile comerciale cu țările UE urmează legislația liberului schimb comunitar, din 2014, Serbia renunțând unilateral la regimul taxelor vamale. Are încheiat Acorduri de Comerț Liber cu țările CEFTA, Federația Rusa, Kazahstan, Belarus si Turcia. Comisia UE, în cadrul analizei progresului Serbiei în convergența cu structurile UE, a urgentat desființarea barierelor netarifare la importuri.
În ciuda dimensiunilor sale relativ mici, economia emergentă a Serbiei reprezintă oportunități semnificative pentru exporturi și investiții într-o gamă largă de sectoare, în special infrastructură, tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), sănătate, agroindustria, energie și tehnologii de mediu. Deși anumite segmente rămân foarte sensibile la preț. Principalele provocări rămân în domeniul achizițiilor publice, al birocrației, al corupției și al instanțelor comerciale ineficiente, o spune Departamentul de Comerț al SUA, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Serbiei.
Drumul greu, dar cu direcție, spre integrarea în UE
Serbia se află într-un proces treptat de aderare la UE și primește fonduri de dezvoltare substanțiale din partea Uniunii Europene.
Uniunea Europeană sprijină Serbia prin fonduri de preaderare și proiecte destinate dezvoltării economice și alinierii la standardele UE. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat recent un pachet de 600 de milioane de euro pentru Serbia, în cadrul unui plan de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, destinat infrastructurii și tranziției energetice.
Serbia beneficiază de asistență substanțială din partea Uniunii Europene, mai ales prin intermediul fondurilor de preaderare:
- Programul IPA III (Instrumentul de Asistență pentru Preaderare), care susține modernizarea administrației publice, reforme în educație și sănătate, și proiecte de infrastructură durabilă.
- Sprijin pentru sectorul energetic prin inițiative de diversificare și reducerea dependenței de gazul rusesc, facilitând tranziția Serbiei spre o economie sustenabilă.
În ceea ce privește integrarea europeană, începută încă din 2009, Serbia întâmpină încă multe provocări:
- Normalizarea relațiilor cu Kosovo, o cerință esențială în procesul de aderare.
- Alinierea politicii externe la UE: Serbia nu a adoptat pe deplin sancțiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce influențează progresul în negocierile de aderare. Ca răspuns, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care „își exprimă regretul puternic pentru nealinierea Serbiei la sancțiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce afectează procesul de aderare la UE al Serbiei.
- Reforme structurale: Serbia continuă să implementeze reforme în domeniul statului de drept și al combaterii corupției, necesare pentru îndeplinirea standardelor UE.
- Regresul democratic prin centralizarea deciziilor puterii, incluzând acuzațiile de fraudă în alegerile din decembrie 2023, și politici interne precum statul de drept și libertatea presei.
Transparency International plasează Serbia pe locul 104 (România este pe 63) în clasamentul global al percepției corupției, indicând probleme de transparență și presiuni politice asupra sistemului judiciar. Proiecte mari, cum ar fi Expo 2027, sunt vulnerabile la contracte umflate și lucrări de calitate scăzută, iar capturarea politică a justiției afectează încrederea investitorilor în stabilitatea pe termen lung.
Serbia și Muntenegru, cei mai avansați candidați în procesele lor de negociere cu UE, ar putea adera la Uniune între 2025 și 2030. Obiectivul politic declarat al Muntenegrului este să obțină statutul de membru al UE până în 2028.
În concluzie, Serbia reprezintă, prin noul rating, o piață importantă pentru companiile românești, cu condiții fiscale avantajoase și sprijin semnificativ din partea Uniunii Europene. Relațiile comerciale și proiectele transfrontaliere de infrastructură oferă o bază pentru dezvoltarea afacerilor românești, însă riscurile asociate cu corupția, relația cu Rusia și birocrația necesită o evaluare atentă din partea investitorilor.
