AGA Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, controlat de compania canadiană Gabriel Resources cu peste 80% din acțiuni, a hotărât majorarea capitalului social al RMGC cu 430 de milioane de lei. Pentru a-și conserva cota de deținere actuală la RMGC, de 19,3% din acțiuni, statului român, prin Minvest Roșia Montană SA, i s-a dat deadline până pe 3 decembrie să scoată din buzunar 83 milioane lei cu care să participe la majorarea de capital, în caz contrar participația sa urmând să scadă sub 1%. În replică, Minvest a cerut în justiție anularea hotărârii AGA de majorare a capitalului, reclamația fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Alba pe 22 noiembrie
Hotărârea respectivă a fost luată doar cu votul acționarului majoritar Gabriel Resources. Acesta și-a justificat decizia prin necesitatea de a reîntregi capitalul RMGC, în acord cu prevederile Legii societăților comerciale nr. 31/1990, care stipulează că, atunci când activele nete ale unei societăți, reprezentând diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor, scad ca valoare, ca urmare a pierderilor înregistrate de companie, sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie își va mai desfășura activitatea sau va fi dizolvată.
Astfel, în caz că se decide continuarea activității, compania este obligată "să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puțin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societății nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social", potrivit legii. Iar una din modalitățile permise de lege de reconstituire a activului net al societății este chiar majorarea de capital social, utilizată în special atunci când nu există perspective de acoperire a pierderilor din profituri viitoare, așa cum este și cazul RMGC, după blocarea proiectului minier Roșia Montană.
CITEȘTE ȘI Salariul minim a crescut cu 80% în ultimii 6 ani, iar productivitatea muncii cu doar 26%. Peste 140.000 de firme riscă să nu țină ritmul Hotărârea AGA de la RMGC prevede că acționarii pot subscrie la majorarea de capital fie în numerar, fie prin compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății. Mai mult ca sigur, Gabriel Resources va participa la majorarea de capital prin a doua variantă, întrucât a împrumutat în mai multe rânduri RMGC cu sume importante și nu are de ce să mai bage bani într-un proiect pentru care nu se întrevăd șanse de deblocare și pentru care a cerut deja statului român despăgubiri la Tribunalul Arbitral de la Washington. De altfel, Gabriel Resources a recapitalizat în mai multe rânduri RMGC în același mod, prin compensarea unor creanțe asupra subsidiarei din România.
Niciuna dintre părți nu a dorit să se exprime public despre această speță, însă cel mai probabil, principalul argument juridic cu care Ministerul Economiei a cerut în justiție anularea majorării de capital de la RMGC este acea prevedere din ultima variantă disponibilă public a actului constitutiv al RMGC, cea din 2011, care stipulează că "în niciun caz cota de capital social deținută în prezent de către Minvest (de 19,3% - n.r.) nu va putea fi redusă ca efect al unei majorări ulterioare de capital la care acesta nu subscrie".
De-a lungul timpului, când relația dintre Gabriel Resources și Guvern era cordială și existau perspective de implementare a proiectului minier, compania canadiană a fost dispusă să găsească soluții pentru ca acționarul minoritar Minvest Roșia Montană, controlat de Ministerul Economiei, să nu fie nevoit nici un ban din buzunar pentru a participa la majorările de capital decise de acționarul majoritar și a-și conserva, totodată, cota procentuală de deținere, în conformitate cu actul constitutiv al RMGC.
Soluțiile au constat fie în acordarea către Minvest a unui împrumut fără dobândă, în valoare de 39,5 milioane dolari, de utilizat la o majorare de capital, fie în cesionarea gratuită de acțiuni RMGC de către Gabriel Resources către Minvest, pentru ca statul să-și păstreze nivelul de deținere la companie.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Salariile bugetarilor: Cel mai mic - 1.625 lei, cel mai mare - 21.540 lei Înțelegerea cu statul român prevede că împrumutul menționat mai sus va deveni scadent și va trebui restituit doar când RMGC începe să obțină profit din proiectul minier aurifer și să distribuie dividende, ceea ce, se pare, nu se va mai întâmpla niciodată. Astfel, rămâne de văzut cum vor fi stinse aceste datorii ale Minvest Roșia Montană față de Gabriel Resources, dat fiind actualele raporturi conflictuale dintre compania canadiană și autoritățile române.
Nici RMGC, nici Gabriel Resources și nici Ministerul Economiei nu au răspuns solicitărilor de informații și explicații ale Profit.ro.
Teoretic, compania controlată integral de Ministerul Economiei nu ar avea nici un interes să participe cu bani la majorarea de capital, în condițiile în care poziția deja oficială a României este că proiectul minier aurifer de la Roșia Montană nu mai este de actualitate, iar Guvernul este în litigiu cu Gabriel Resources, judecat în procedură arbitrală la Washington.
De altfel, și dacă ar vrea să subscrie la majorarea de capital, Minvest nu ar avea cu ce, nedispunând nici de resurse financiare și neavând nici creanțe asupra RMGC. Și este greu de crezut că Ministerul Economiei ar fi dispus să efectueze procedurile complicate necesare pentru a capitaliza compania cu bani de la buget, nefiind, în plus, deloc limpede dacă acest lucru este sau nu permis de legislația națională și europeană în vigoare.
Pe de altă parte, Guvernul Cioloș pare că nici nu vrea să spună explicit că nu mai dorește implementarea proiectului minier, poate pentru că acest lucru ar putea fi folosit de Gabriel Resources împotriva sa în procesul din SUA. Iar a asista pur și simplu pasiv la diluarea participației statului la RMGC ar fi o dovadă de dezinteres, mai ales că, cel puțin din informațiile publice disponibile, actul constitutiv al companiei interzice diminuarea cotei procentuale de deținere a Minvest prin majorare de capital. În consecință, Minvest a cerut în instanță anularea hotărârii AGA RMGC de majorare a capitalului, acțiunea fiind înregistrată pe 22 noiembrie pe rolul Tribunalului Alba.
CITEȘTE ȘI Vasile Blaga, trimis în judecată de către DNA în dosarul în care e acuzat de trafic de influență În schimb, Executivul se mulțumește să constate că RMGC nu a reușit să obțină autorizațiile legale necesare. Întrebat la începutul lunii, la Alba Iulia, dacă există o perspectivă pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană în planurile Guvernului, premierul Cioloș a spus că nu poate da un răspuns la această întrebare, însă a precizat că nu este prioritatea Executivului acum.
"Nu pot să vă dau un răspuns acum. Nu este prioritatea noastră acum. Prioritatea noastră este să luăm ceea ce se poate face acum, să punem împreună resursele respective și să le putem valorifica”, a declarat Cioloș, pe 4 noiembrie.
La rândul său, consilierul de stat Ionel Dancă a declarat, tot atunci, că proiectul Roșia Montană este blocat de mulți ani, iar Guvernul actual vine cu un mecanism de a gândi noi perspective de dezvoltare în zonă. "Proiectul Roșia Montană este blocat de mulți ani de zile, nu are autorizațiile necesare, nu este un proiect blocat astăzi sau în această perioadă. Noi venim tocmai cu acest mecanism de a gândi noi perspective de dezvoltare în zonă”, a spus Dancă.
Mai mult, ministrul Culturii, Corina Șuteu, a declarat, luni, că dosarul care privește înscrierea în Patrimoniul UNESCO a sitului istoric din zona localității Roșia Montană va fi depus în 9 decembrie, explicând că ”chestiunea Roșia Montană este cu atât mai complexă cu cât dezvoltarea economică a zonei și dezvoltarea culturală trebuie să fie corelate”.
CITEȘTE ȘI ANAF va publica toate circularele interne pentru a avea o practică unitară în aplicarea legii Pe 23 septembrie a avut loc în capitala Statelor Unite prima audiere publică din cadrul procedurii de arbitraj de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în care Gabriel Resources cere despăgubiri statului român pentru blocarea proiectului de la Roșia Montană. Gabriel Resources susține că a investit în total peste 700 milioane dolari în proiect.
Exact înainte de audiere, ANAF a anunțat Gabriel Resources că a decis să anuleze o procedură de executare silită a RMGC pentru o rambursare de TVA în sumă de 27 milioane lei efectuată de stat către companie și considerată inițial nejustificată de către Fisc. Rambursarea de TVA era aferentă unor achiziții ale RMGC de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță de la mai mulți furnizori
RMGC a decis, în august, să înceapă să-și vândă echipamentele pe care le achiziționase în vederea construcției minei de aur de la Roșia Montană, după ce nu a reușit să obțină autorizațiile necesare de la autoritățile statului român pentru demararea proiectului, poziția Guvernului de la București fiind că nici nu se mai pune problema acordării acestor autorizații.
CITEȘTE ȘI FOTO Therme București a extins zona pentru familii, investiție de peste 10 milioane euro Guvernul a aprobat, la finalul lunii septembrie, un Memorandum în baza căruia Valea Jiului, Roșia Montană și comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iași) vor beneficia de asistență tehnică dedicată pentru dezvoltarea unor proiecte finanțate din fonduri europene și naționale, la care vor avea prioritate sau pentru care vor primi punctaje mai mari la evaluarea cererilor de finanțare.
Iar potrivit unui document oficial prezentat de Profit.ro la începutul lunii august, Guvernul de la București consideră că toate părțile implicate în proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană trebuie să înțeleagă că "intrăm într-o logică post-proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation", iar un grup de lucru, coordonat de Cancelaria premierului, pregătește lansarea unui program pilot, care va deveni un Program de Dezvoltare Durabilă a zonei Roșia Montană.
Anul trecut, RMGC a raportat la Ministerul Finanțelor Publice o pierdere de 1,33 miliarde lei, de peste 6 ori mai mare decât în 2014, semn că firma a început deja încă din 2015 să-și reevalueze masiv în minus și să-și treacă la cheltuieli și pierderi active aferente proiectului minier eșuat. Numărul de angajați al RMGC s-a redus cu peste două treimi, de la 250 la 83 de persoane.
Acționarul majoritar al RMGC, Gabriel Resources, a înregistrat în primele 6 luni din 2016 pierderi de 16,3 milioane dolari canadieni, duble față de perioada similară a anului trecut. În 2015, pierderile au fost de peste 644 milioane dolari canadieni și au fost datorate în principal deprecierii și recunoașterii integrale la pierderi a valorii concesiunii perimetrului aurifer de la Roșia Montană, precum și deprecerii parțiale a altor proprietăți, active și echipamente ale companiei.
