Deputatul PNL Ioan Tămâian, artist sticlar și exportator de obiecte de artă din sticlă, i-a adresat oficial, în scris, o interpelare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în care susține că Banca Națională a României menține în mod artificial cursul de schimb al monedei naționale la circa 4,4 lei/euro, în detrimentul exportatorilor români, și că moneda europeană ar trebui cotată aproape dublu, la 7-8 lei/euro.
Interpelarea a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 9 septembrie, deputatul liberal precizând că solicită ca Mugur Isărescu să îi răspundă tot în scris. Până în prezent, răspunsul guvernatorului BNR, în măsura în care a fost întocmit, nu a fost înregistrat la Cameră.
În interpelarea adresată guvernatorului BNR, Ioan Tămâian arată că veniturile producătorilor autohtoni care au și calitatea de exportatori depind în cea mai mare măsură de cursul de schimb al monedei naționale în raport cu euro și dolarul american și că materiile prime folosite de exportatori, la fel ca energia electrică, gazele și combustibilii, se scumpesc constant.
Pentru acoperirea acestor creșteri de preț, scrie Ioan Tămâian, s-ar impune un curs valutar avantajos, deoarece prețul produselor exportate pe piața internațională trebuie să rămână unul performant, pentru ca aceste produse să fie vandabile. Potrivit ultimelor date ale INS, în primele 8 luni ale anului, combustibilii s-au ieftinit cu 0,01% față de decembrie 2014, în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 5,16%, iar gazele naturale – cu 7,23%. Scumpirile au avut însă la bază decizii administrative, fiind vorba de prețuri reglementate de stat.
"Având în vedere faptul că, așa cum am specificat, cursul valutar a rămas în ultimul timp constant, vă întreb, domnule guvernator, de ce Banca Națională a României, prin diferite intervenții de natură economico-financiară, menține cursul de schimb al leului raportat cu euro sau dolarul american în jurul valorii de aproximativ 4,4 lei pentru un euro și de 4 lei pentru un dolar, când, raportat la creșterea prețurilor materialelor folosite în procesul de producție, acest curs ar trebui reflectat în valoarea de aproximativ 7-8 lei pentru un euro?", se arată în documentul depus la Cameră de Ioan Tămâian.
În finalul documentului, deputatul PNL scrie că, în acest fel, munca și mai ales existența pe piața internațională a producătorilor români ar fi sprijinită, iar producția în România s-ar relansa din punct de vedere economic, "fără ca țara noastră să tindă spre o țară de consum, <o colonie> consumatoare, așa cum și premierul Victor Ponta a afirmat nu demult".
Artist sticlar recunoscut
Pe lângă calitatea de deputat PNL și de cea de vicepreședinte al organizației din Sibiu a partidului, Ioan Tămâian este un artist sticlar recunoscut pe plan național și internațional, fiind totodată șeful filialei Sibiu a Uniunii Artiștilor Plastici. De asemenea, împreună cu soția, este asociat la firmele Ion Art Glass SRL, având ca profil fabricarea obiectelor din sticlă, și Art Sunshine Design SRL, cea din urmă aflată în curs de radiere.
Anul trecut, atelierul de sticlărie din Șelimbăr operat de firma Ion Art Glass SRL a avut un profit net de 2.712 lei, în scădere cu 68% față de 2013 (8.443 lei), și o cifră de afaceri de 1,72 milioane lei, în creștere cu peste 50% comparativ cu anul anterior. Numărul mediu de angajați ai atelierului, la care sunt angajați și soția și fiul lui Tămâian, a scăzut de la 20 la 19.
Cea mai mare parte a producției atelierului este destinată exportului, Tămâian relatând, în mai multe apariții în presă, că globurile produse la Șelimbăr au împodobit inclusiv bradul de Crăciun de la Casa Albă și că a primit comenzi pentru produsele sale și din țările arabe.
Potrivit declarației de avere, deputatul PNL Ioan Tămâian are economisiri în lei, respectiv un cont cu un sold de 90.400 lei la jumătatea lunii iunie, și datorii în monedă europeană, constând într-un credit de 20.000 de euro contractat în 2008 de la BCR și scadent în 2018.
Iubim intervențiile pe curs, dar doar atunci când ne avantajează
Exportatorii români, inclusiv prin intermediul structurii lor patronale, ANEIR, obișnuiesc să acuze periodic, în momentele când leul se întărește față de euro, că moneda națională este apreciată în mod artificial, fapt care le reduce competitivitatea pe piețele internaționale. În mod simetric, importatorii au de suferit atunci când leul se depreciază.
La nivelul cursului mediu anual, leul s-a depreciat față de euro în 2014 față de 2013, de la 4,4190 la 4,4446 lei/unitate, chiar dacă doar marginal, cu sub 0,6%, dar și în raport cu dolarul american, de la 3,3279 la 3,3492 lei/unitate.
Anul acesta, până în prezent, diferența dintre nivelul minim și cel maxim atins de cursul de referință zilnic leu/euro calculat de BNR a fost de doar 2,6%, între 4,3965 și 4,5110 lei/unitate. Cursul leu/dolar a cunoscut o fluctuație semnificativ mai mare, de peste 14%, consemnând un minim de 3,6867 lei/unitate și un maxim de 4,2107 lei/unitate, ca urmare a deprecierii accelerate a euro față de dolar.
În ianuarie 2015, guvernatorul BNR declara că în 2014 leul nu s-a depreciat și nici în 2015 nu se va deprecia prea mult, mai exact nu va depăși zona de echilibru de plus/minus 5%.
"Cursul valutar este determinat de piață, însă atunci când este influențat de anumite evenimente externe sau interne nefavorabile, când condițiile din piață tind să se dezechilibreze, banca centrală intervine pentru a readuce echilibrul cursului, astfel încât acesta să reflecte fundamentele economice", spunea Isărescu.
