Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei, și cheltuieli în creștere cu 7,5%, la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.
Guvernul PNL așteaptă o creștere economică de 4,1% și una nominală de 8,5% care să ducă produsul intern brut la 1.129 de miliarde de lei, potrivit sintezei care însoțește proiectul de buget publicat azi noapte pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2020 sunt în sumă de 400,7 miliarde lei sau 35,5% din produsul intern brut, în creștere ca valoarea nominală cu 7,5%, de la 372,7 miliarde de lei în 2019. Ponderea în PIB scade ușor (-0,3 puncte procentuale) față de 2019, când a crescut 1,7 pp față de 2018.
În structură, crește ponderea cheltuielilor cu asistența socială, în special ca urmare a majorării pensiilor programată pentru septembrie anul viitor, și cea a cheltuielilor de investiții și scade ușor ponderea cheltuielilor de persona și a celor cu bunurile și serviciile.
Ponderea în PIB a cheltuielilor de personal și a celor cu bunurile și serviciile e în scădere, în timp ce crește pondera în PIB a cheltuielilor cu asistența socială.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 109,2 miliarde lei în anul 2020, plus 6,8 miliarde de lei (+6,6%) față de 2019. Este cel mai redus avans față de anii anteriori, atât în termeni nominali cât și procentuali.
Cheltuielile cu bunuri și servicii ar avea anul viitor cea mai redusă creștere nominală din ultimii ani, de doar 1,7 miliarde de lei la 50,9 miliarde de lei.
Cheltuielile cu asistența socială ajung la 131,2 miliarde de lei (+16,7 miliarde de lei), un avans de 14,5%, în timp ce ponderea în PIB crește cu 0,6 pp la 11,6%. În 2022 aceste cheltuieli ar urma să ajungă la 157 de miliarde de lei.
Cheltuielile cu investițiile cresc de la 44,4 miliarde de lei în 2019 la 50,7 miliarde lei în anul 2020, o creștere de 6,3 miliarde lei, bazată în principal pe creșterea foarte ambițioasă a cheltuielilor finanțate din fonduri europene cu 8 miliarde de lei (+6%!) de la 13,1 miliarde de lei la 21,1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de capital sunt în scădere cu 1,8 miliarde de lei. Un avans de o anvergură similară a sumelor cheltuite din fonduri europene am mai văzut doar în 2015 comparativ cu 2014. Anul viitor ar urma să fie încheiat actualul exercițiu bugetar al UE început în 2014.
Venituri în creștere cu o zecime
Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,9% din PIB, față de 31,4% în 2019 și sunt estimate să ajungă la 32,3% din PIB în 2023.
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2020 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (34,4% din total venituri), urmate de TVA (20,2%) și accize (9,3 %) și sume primite de la UE (8,1 % din total venituri).
Pentru anul viitor veniturile sunt estimate la 360,1 miliarde lei, în creștere cu 10,3% (+33,5 miliarde de lei) față de 2019. Cea mai mare parte a creșterilor, de 11,9 miliarde de lei, ar urma să vină din majorarea de peste 10% a veniturilor din asigurări sociale de stat, în condițiile în care Guvernul PNL estimează intrări mai mari din creșterea salariilor în economie și din reducerea șomajului, respectiv creșterea numărului de angajați.
Guvernul mai vede și o creștere a veniturilor din TVA cu aproape 10% (+6,5 miliarde de lei), dar și un avans al intrărilor din impozitul pe venit (+14%) și a celui pe profit (+9%), care ar urma să aducă împreună un plus de 4,7 miliarde de lei.
Și accizele majorate ar urma să aducă un plus de 8% sau 2,5 miliarde de lei, în timp ce o altă sursă importantă de creștere o reprezintă capitolul alte venituri fiscale, unde intrările ar urma să crească cu aproape 50% la 5,3 miliarde de lei.
În anul 2018 deficitul bugetar cash a fost de 2,84% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA înregistrat de 2,96% din PIB și unui deficit structural de 2,7% din PIB, iar în anul 2019 deficitul cash este estimat la 4,43% din PIB, căruia îi corespunde un deficit ESA estimat de 3,82% din PIB. Pentru 2020 deficitul este prognozat să scadă la 3,58% din PIB, iar pe termen mai lung să scadă la 1,94% în 2023.
Cheltuieli pe bugete
Cea mai mare creștere urmează să o aibă anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat, de peste 23% la 87,5 miliarde de lei. Deficitul bugetului generat de majorarea pensiilor va crește de la 2,5 miliarde de lei în 2019 la 11,3 miliarde de lei, bani ce vor fi transferați de la bugetul de stat.
Bugetul de stat va crește cu 3,3% la 215,3 miliarde de lei, iar cel al instituțiilor finanțate din fonduri proprii se majorează cu 5,8% la 34,3 miliarde de lei.
Pe de altă parte, bugetul general al unităților administrativ teritoriale rămâne înghețat la 82,7 miliarde de lei.
Bugetul Fondului pentru asigurări sociale de sănătate ar urma să scadă cu 878 de milioane de lei (-2,1%) la 41 de miliarde de lei. Sumele ce intră în Fond din contribuțiile obligatorii ar urma să crească anul viitor, dar pe de altă parte vor fi reduse cu mai bine de jumătate subvențiile de la buget la 2,6 miliarde de lei.
Măsuri de limitare și îmbunătățire a cheltuielilor și evitarea risipei banului public
• începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
• valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
• începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
• Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
consolidarea unui aparat de lucru eficient și motivat care să răspundă cerințelor optimizării aplicării Programului de guvernare acceptat de Parlament, a avut în vedere reducerea numărului de ministere la 16.
Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost:
• eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de inființare a propririi.
• începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
• valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
• începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
• Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
• asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Repartizarea banilor pe instituții - Cheltuieli bugetare alocate din bugetul de stat (fără alte surse)
Președinție - 59,3 milioane lei (57,8 milioane lei în acest an)
Senat - 200,8 milioane lei (197,3 milioane lei)
Camera Deputaților - 437,6 milioane lei (410,6 milioane lei)
Curtea Constituțională - 31,2 milioane lei (25,5 milioane lei)
Ministerul Justiției - 4,8 miliarde lei (4,6 miliarde lei)
Ministerul Muncii - 41,9 miliarde lei (31,5 miliarde lei)
Ministerul Sănătății - 11,4 miliarde lei (14,8 miliarde lei)
Ministerul Transporturilor - 11,8 miliarde lei (11,4 miliarde lei)
Ministerul Agriculturii - 18,2 miliarde lei (21,3 miliarde lei)
Ministerul Educației - 30,5 miliarde lei (29,4 miliarde lei)
Ministerul Apărării - 21,1 miliarde lei (17,9 miliarde lei)
Ministerul Culturii - 898,6 milioane lei (823,8 milioane lei)
Ministerul Afacerilor Interne - 19,4 miliarde lei (17,1 miliarde lei)
Serviciul de Informații Externe - 320,2 milioane lei (330,6 milioane lei)
Serviciul de Protecție și Pază - 272,7 milioane lei (228,1 milioane lei)
Serviciul de Telecomunicații Speciale - 630,3 milioane lei (594,5 milioane lei)
Serviciul Român de Informații - 2,6 miliarde lei (2,4 miliarde lei)
