Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2%, mutând pentru a doua ședință la rând sub așteptările analiștilor, în contextul inflației cu mult peste țintă. BNR a majorat și ecartul dintre dobânzile facilităților permanente, astfel că rata Lombard, relevantă în perioadele de deficit de lichiditate, a ajuns la 3% pe an. Banca centrală se arată îngrijorată de decelerarea economică, inclusiv în contextul noului val pandemic, care este o mare sursă de incertitudini.
Analiștii mizau într-o proporție mai ridicată pe o majorare cu 0,5 puncte procentuale a ratei cheie, în condițiile în care BNR a rămas în urmă față de celelalte bănci centrale din regiune în privința majorării dobânzii cheie, deși se confruntă cu aceeași inflație ridicată.
Rata inflației a fost de 7,8% în noiembrie, de mai bine de două ori peste intervalul maxim al țintei de 1,5-3,5%.
Cu decizia de azi, BNR rămâne cu cea mai redusă dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a urcat recent rata de referință la 2,25% pe an. Ungaria este la 2,4%, iar Cehia, la 3,75%.
Ecartul dintre facilitatea de depozit și cea de credit (Lombard) a fost majorat de la 0,75 puncte procentuale la 1 punct procentual, nivel la care era și înainte de pandemie.
BNR notează că este probabil ca excedentul de cerere din economie să se fi redus vizibil în ultima perioadă, în condițiile în care activitatea economică a decelerat în trimestrul al treilea la un avans trimestrial de 0,4%, față de 1,5% în precedentul. Banca se așteaptă ca activitatea economică să fi stagnat în dinamică în ultimul trimestru din anul trecut, inclusiv ca urmare a efectelor valului al patrulea al pandemiei, dar și a celor generate de criza energetică, precum și de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare.
Banca centrală descrie în termeni pesimiști și evoluțiile din piața muncii în septembrie-octombrie, în condițiile în care șomajul a scăzut doar marginal și se află în continuare peste nivelul de dinainte de pandemie, în timp ce efectivul salariaților a crescut doar ușor – creștere cu care a ajuns însă peste nivelul de dinainte de pandemie.
În lunile următoare, BNR se așteaptă ca inflația să depășească chiar și valorile estimate în prognoza din noiembrie, când anticipa că indicele prețurilor de consum va ajunge la 8,6% în primăvară, când vor expira subvențiile la energie pentru populație. Această inflație suplimentară ar urma să vină din scumpirea din nou peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, anticipează BNR, precum și a alimentelor procesate, ca urmare a scumpirii energiei și mărfurilor agroalimentare.
“Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste”, arată BNR.
Banca centrală menționează evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate ca sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul valului Omicron, în condițiile unei rate de vaccinare considerate insuficiente.
Alte incertitudini vin din politica fiscală, dar aici BNR menționează evoluții mai degrabă pozitive, cum ar fi deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și accelerarea consolidării fiscale în acest an, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, “dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc în 9 februarie.
