Banca Națională a României a menținut nemodificată rata cheie la 7% pe an, decizie în rând cu așteptările economiștilor din bănci. BNR notează ca incertitudine la adresa perspectivelor inflației măsura recentă de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază.
Este cea de-a patra ședință la rând în care BNR păstrează rata dobânzii de politică monetară la 7%, precum și rata dobânzii Lombard la 8% și, mai important în contextul excesului de lichiditate, rata facilității de depozit la 6%. BNR a majorat ultima oară dobânda cheie în ianuarie, când a făcut un pas de 0,25 puncte procentuale, considerat de analiști ultimul de majorare în ciclul de politică monetară.
Rata anuală a inflației a scăzut la 10,6% în mai, de la 11,4% în luna precedentă, ușor peste așteptările pieței. Inflația este pe o tendință vizibilă de scădere, mai ales pe fondul unui efect de bază, în care creșterile mari de prețuri de anul trecut, mai ales cele la energie, ies din calculul statistic.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Inflația ar urma să scadă în continuare
Cea mai recentă prognoză de inflație a băncii centrale arată scăderea ratei anuale la 10,2% la finele lunii iunie, la 8,9% la finele lunii septembrie și la 7,1% la finele anului curent. În 2024, inflația ar urma să scadă la 4,2%.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri”, arată BNR, în comunicatul de presă de după ședința de miercuri.
Banca mai face și o referire succintă la măsura guvernului de plafonare a adaosului comercial pentru 14 produse alimentare de bază, intervenție inspirată din manualul guvernului ungar, potrivit unor analiști.
”Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC”, arată banca centrală.
Economia ar putea continua perioada de creștere foarte redusă
BNR notează că economia a încetinit peste așteptări în trimestrul 1, la numai 0,1%, de la 1% în precedentele trei trimestre, “evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată”.
Din datele mai recente, BNR estimează că economia a continuat să se tempereze, ca urmare a scăderii vânzărilor cu amănuntul la începutul trimestrului al doilea, în timp ce serviciile prestate populației au încetinit, de asemenea. Producția industrială, care de mai multă vreme este în declin, și-a amplificat contracția în termeni anuali, notează BNR, în timp ce volumul lucrărilor în construcții a continuat să decelereze.
”Cele mai recente date și analize indică o creștere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influența unui efect de bază”.
Din datele mai recente, BNR estimează că economia a continuat să se tempereze, ca urmare a scăderii vânzărilor cu amănuntul la începutul trimestrului al doilea, în timp ce serviciile prestate populației au încetinit, de asemenea. Producția industrială, care de mai multă vreme este în declin, și-a amplificat contracția în termeni anuali, notează BNR, în timp ce volumul lucrărilor în construcții a continuat să decelereze.
Piața muncii rămâne strânsă
În piața muncii, BNR notează accelerarea creșterii efectivului de salariați în martie-aprilie și stabilitatea ratei șomajului, după o scădere prealabilă la 5,5% în T1. Companiile raportează intenții mai ridicate de angajare și un deficit mai mare de forță de muncă.
Randamente în scădere la datoria publică. Curs ”repoziționat”
BNR notează că n-au mai scăzut cotațiile interbancare începând cu mijlocul lunii mai, dar pe de altă parte că au scăzut randamentele titlurilor de stat până la finele lunii iunie, pe fondul intrărilor de plasamente pe lei.
”Cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la mijlocul lunii mai și s-a menținut apoi la valori ușor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectațiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed”, arată BNR.
Incertitudinile războiului și ale politicii fiscale
BNR continuă să considere războiul din Ucraina și sancțiunile asociate drept o sursă însemnată de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei economice și implicit asupra evoluției inflației pe termen mediu.
Banca notează din nou că absorbția banilor din PNRR, condiționată de atingerea unor ținte stricte, este esențială pentru realizarea reformelor structurale și tranziția energetică, precum și pentru contrabalansarea efectului șocurilor pe partea ofertei.
Ca de obicei în ultimii ani, politica fiscală este considerată o sursă de incertitudini și riscuri crescute. BNR notează caracteristica execuției bugetare la cinci luni (adică deficitul bugetar peste așteptări, în condițiile încasărilor sub așteptări), creșterile salariale ”recente și potențiale” din sectorul public, ”dar și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv”.
