Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, la 4,75%, peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75 puncte. Este a doua ședință la rând când banca centrală aplică un pas mai accelerat de creștere a dobânzilor, dar chiar și în aceste condiții rămâne ultima din Europa Centrală și de Est. Rata Lombard, considerată mai relevantă pentru dobânzile din piață, a fost majorată în același ritm și a ajuns la 5,75% pe an.
Majorarea ratei cheie vine în contextul în care inflația a ajuns la 14,5% în mai - cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani -, de la 13,8% în iunie, depășind din nou estimările BNR. Inflația în primele cinci luni ale anului a ajuns la 9,2%.
În ședința de azi, BNR a crescut coridorul simetric din jurul ratei cheie cu 1 punct procentual, a păstrat nemodificate nivelurile rezervelor minime obligatorii, și a hotărât să țină în continuare controlul ferm asupra lichidității de pe piața monetară
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Detaliile deciziei urmează să fie publicate de guvernatorul Mugur Isărescu într-un briefing de presă.
Isărescu declara, la precedenta ședință din mai, când rata cheie a fost majorată cu 0,75 puncte procentuale, că BNR trebuie să mărească pasul de creștere a dobânzilor astfel încât să reducă ecartul față de celelalte bănci centrale din regiune în ceea ce privește rata cheie, și că în niciun caz acesta nu mai poate fi mărit, întrucât creditorii ”ridică din sprâncene”. La acel moment rata cheie era de 5,4% în Ungaria, 5,75% în Cehia și 5,25% în Polonia.
Între timp, însă, banca centrală a Ungariei a ajuns cu rata cheie 7,75%, în condițiile unei inflații mai mici decât cea din România (la 10,7% pe an în mai). Banca Cehiei a ajuns cu rata de politică monetară la 7% (cu o inflație însă de 16% în mai), în timp ce Banca Poloniei, considerată de analiști drept o comparație mai potrivită pentru BNR, are o rată cheie de 6% și o nouă ședință în această săptămână, când este așteptat un nou salt de 0,75 puncte procentuale – inflația a accelerat în Polonia de la 13,9% în mai la 15,6% în iunie.
Ecartul față de celelalte bănci centrale a crescut sau urmează să crească, astfel, în loc să scadă. E adevărat, însă, că în piață dobânzile s-au dus mai sus și decât rata Lombard. Rata medie la tranzacțiile interbancare (pe baza căreia se calculează referința pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC) s-a apropiat în ultimele două săptămâni de 5%. Cotațiile băncilor au crescut și mai mult – ROBOR la 3 luni (referință pentru o parte substanțială dintre creditele cu dobândă variabilă) a depășit pragul de 6,5% în ultimele zile.
Dobânzile mici la economisirile în lei au îndepărtat românii de depozitele în monedă națională. Pe de altă parte, creditarea a continuat să crească accelerat în mai, la o dinamică de 20% pentru împrumuturile în lei.
Datele publicate de Statistică (după o revizuire semnificativă) arată o creștere economică viguroasă în primul trimestru din acest an, a doua cea mai ridicată din UE în termeni trimestriali la 5,2% pe an, depășind cu mult așteptările analiștilor, care anticipau o creștere minusculă sau chiar o posibilă recesiune tehnică. Creșterea anuală a accelerat de la 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021 la 6,5% în primul trimestru din acest an.
Înainte de publicarea datelor privind produsul intern brut, BNR considera că economia va crește cu un ritm mai redus în perioada următoare, foarte aproape de potențial, ceea ce nu ar fi pus presiune suplimentară asupra prețurilor. BNR ar putea reevalua acum poziția ciclică a economiei la un nivel mai ridicat, ceea ce ar putea reclama o politică monetară și mai strictă.
De-a lungul ultimului an, BNR, la fel ca cele mai multe bănci centrale, a considerat că inflația este tranzitorie, fiind generată de un șoc de ofertă din sectorul energetic. Între timp inflația a explodat aproape peste tot în lume (în SUA și zona euro a ajuns la 8,6% pe an în iunie, cel mai mare nivel de după 1981 în cazul americanilor, în timp ce în timp ce pentru uniunea monetară europeană reprezintă un nou record).
Creșterile de prețuri s-au întins în tot coșul de consum - gazele s-au scumpit cel mai mult, cu aproape 87% față de anul trecut, combustibilii cu 38%, dar și alimentele sunt mai scumpe cu peste 14%.
La finele lui 2023 leul va pierde circa o treime din puterea de cumpărare comparativ cu finele anului 2020.
