Companiile producătoare de gaze din România nu mai introduceau luni în sistemul național de transport decât 234 GWh, comparativ cu 272 GWh la începutul lunii aprilie, fiind reluat în schimb importul de gaze rusești din Ucraina (20 GWh). OMV Petrom susține că reducerea de producție e în graficul declinului natural, de 5% anual, în timp ce Romgaz afirmă că în aprilie și-a redus producția cu 15% ca urmare a scăderii abrupte a cererii, de 45% potrivit calculelor Profit.ro.
În mod bizar, în fiecare zi de luni a fiecărei săptămâni din aprilie, România importă 20 GWh gaz rusesc pe ruta ucraineană, în restul zilelor lunii importul fiind de 0 GWh.
O cantitate de 50-60 GWh a intrat zilnic în România pe ruta maghiară în luna aprilie.
Dacă pe 1 și 2 aprilie, potrivit datelor Transgaz, consumul din România era de 400 GWh/zi, iar producția de aproximativ 272 GWh/zi, în ultimele zile consumul a ajuns la 220 GWh/zi, iar producția la 234 GWh/zi.
Datele Transgaz sugerează o diminuare considerabilă, de 14% a producției, ceea ce sugerează că ea a fost efectuată fie numai de unul, fie de ambii producători interni, OMV Petrom și Romgaz.
Evoluția producției interne intrată în sistemul național de transport în luna aprilie (Sursa: ENTSOG/Transgaz)
Directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru, a confirmat, pentru Profit.ro, că pusă în fața prăbușirii cererii, compania a fost nevoită să-și reducă producția cu 2% în primul trimestru și cu 15% în aprilie.
"Am depozitat tot ce puteam depozita și am fost nevoiți să reducem producția. De ce să producem dacă n-avem cui vinde? Am trimis ziele acestea noi oferte furnizorilor, așteptăm răspunsul lor", a afirmat Volintiru.
La rândul lor, chestionați de Profit.ro, oficialii OMV Petrom au negat o reducere suplimentară a producției și au afirmat că singur declin este cel natural, de 3,2% în primul trimestru al acestui an. Pe întreg anul, aceștia speră că păstreze producția la un nivel care să reflecte declinul său natural anual, de 5%.
Și în ceea ce privește importurile, oficiali OMV Petrom au susținut că aceste sunt mai reduse față de cele de anul trecut.
Directorul financiar al companiei, Alina Popa, susține că în primele trei luni ale anului au fost vândute gazele depozitate de-a lungul anului trecut de companie, nivelul depozitelor efectuate de OMV Petrom ajungând la sfârșitul trimestrului la cel de anul trecut, 0,3 TWh.
Numai că, potrivit raportului cu rezultatele pe primul trimestru, în pofida scăderii producției de gaze cu 3,2%, compania a anunțat că “volumele totale de gaze naturale vândute ale OMV Petrom au crescut cu 52% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, la 18,61 TWh, iar volumele de gaze naturale vândute terților au fost cu 64% mai mari fata de aceeași perioadă a anului trecut, susținut de achizițiile de la terți”.
Cu alte cuvinte, OMV Petrom, fie a importat direct, fie a cumpărat de la importatori gaze pentru a le revinde către proprii clienți.
Anul trecut, în această perioadă, potrivit Transgaz, în sistem intrau aproximativ 270 GWh din producție internă și 50 GWh din importuri, în timp ce erau depozitați 100 GWh.
Luni, de exemplu, din producția internă intra în sistem 234 GWh din producția și 68,6 GWh din import, fiind înmagazinată o cantitate de 51,7 GWh.
Importurile efectuate în condițiile unei cereri în scădere cu 45% față de începutul lunii pot fi explicate prin prin prețul mai redus (de hub) al gazului adus din Ungaria, care-l face mai competitiv comparativ cu cel din producția internă.
Totodată, în prezent, actualul preț al petrolului (21 dolari/baril) este inferior costului total de extragere al hidrocarburilor.
Potrivit Alinei Popa, dacă OMV Petrom are un cost de producție de 10-11 dolari/baril echivalent petrol, dar dacă i se adaugă taxele, impozitele și redevențele, acesta se triplează, ajungând la 30-33 dolari/baril echivalent petrol (lifting cost).
Directorul financiar al companiei susține că, la un preț de 30 dolari pe baril, 95% din zăcămintele companiei sunt încă profitabile.
Numai că, în prezent, cotația Brent-ului este de 21 dolari/baril, iar cea a gazului pe piața austriacă CEGH, de 7-7,5 euro/MWh!
