Banca Națională a Poloniei a redus cu 0,75 puncte procentuale dobânda de politică monetară, cu mult peste așteptările pieței. Mișcarea agresivă de relaxarea a atras deprecierea imediată a zlotului. Mutările băncii centrale din Polonia sunt urmărite și de la București și sunt considerate cele mai reprezentative pentru viitoarele decizii ale BNR.
Banca Poloniei a tăiat rata cheie de la 6,75% la 6%, în timp ce piața aștepta o reducere de 0,25 puncte procentuale și anticipa o reducere la nivelul de 6% abia peste 6 luni.
Analiștii arată că banca poloneză este mai îngrijorată de creșterea economică decât de inflația ridicată.
”Direcția nu este o surpriză, dar magnitudinea cu siguranță e – noi așteptam o reducere de 25 de puncte de bază. Consiliul de politică monetară nu a mai așteptat ca inflația să scadă la un nivel de o singură cifră, deși această condiție a fost impusă de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei. De asemenea, contrar declarațiilor anterioare, Consiliul nu a început gradual ciclul de relaxare”, arată Rafal Benecki, economistul șef al ING Polonia.
Banca centrală arată că încetinirea creșterii la nivel global și la nivelul Poloniei vor aduce mai rapid inflația în țintă, deși acum aceasta se menține la peste 10%.
”În opinia noastră, Consiliul neglijează mai multe riscuri, precum politica fiscală expansionistă, creșterea salarială ridicată și structura îngrijorătoare a inflației de bază (cu o creștere ridicată a prețurilor serviciilor). Mai mult, comunicatul de după ședință arată că reducerea inflației va fi susținută de o întărire a zlotului, dar rezultatul deciziei este o mișcare în sens invers”, adaugă Benecki.
Imediat după reducerea ratei cheie, zoltul s-a depreciat cu circa 2% față de euro.
Decizie cu posibile implicații și la București
Problemele menționate de economistul ING sunt prezente și în România. Deficitul bugetar va depăși cel mai probabil ținta asumată pentru acest an, salariile sunt în creștere susținută și prețurile serviciilor trag în sus inflația de bază în ultimele luni.
Economia Poloniei a scăzut în trimestrul al doilea cu 0,6%, pe fondul scăderii consumului, acesta fiind una dintre evoluțiile subliniate de banca centrală. Și în România creșterea economică a încetinit simțitor în trimestrul al doilea la 1,1%, față de 2,4% în primul trimestru și 4% în trimestrul al patrulea din 2022.
”Având în vedere circumstanțele actuale, dar înaintea conferinței de presă, ne așteptăm ca rata cheie să rămână stabilă până la finele anului, cu posibilitatea unei tăieri a ratei în trimestrul 1 din 2024, cu condiția ca dezinflația să rămână în zona anticipată”, arată analistul Erste Jakub Cery.
Banca Națională a României menționează în ultimele comunicate că se uită la conduita băncilor centrale din regiune atunci când ia decizii de politică monetară.
Cea mai urmărită este, potrivit analiștilor, chiar Banca Poloniei.
BNR are rata cheie la 7%, dar un excedent de lichiditate ridicat în piață care face ca rata relevantă să fie cea a facilității de depozit, setată la 6%, spre care s-au aliniat dobânzile interbancare. Această situație i-a determinat pe unii analiști să creadă că BNR are suficient timp să aștepte după ce Polonia începe să scadă dobânzile.
BNR vrea să mențină un diferențial de dobândă – adică o dobândă mai mare – față de polonezi, suficient cât să facă activele românești interesante, dar să și evite intrările prea mari de capitaluri străine care să ducă la aprecierea leului.
Guvernatorul Mugur Isărescu a exclus posibilitatea unor tăieri de dobânzi în acest an și a transmis mai multe avertismente privind situația politicii fiscale, inclusiv că piețele s-ar putea întoarce împotriva României dacă măsurile luate în perioada următoare nu sunt considerate satisfăcătoare pentru reducerea deficitului.
Rata inflației a scăzut în iulie la 9,4%, de la 10,3% în iunie, dar BNR a revizuit în sus prognoza pentru finele anului de la 7,1% la 7,5%. Inflația de bază se va menține ridicată, la 9,9%, conform prognozei actualizate.
