Măsurile anunțate de Guvern în ultimele luni, precum legea salarizării, legea prevenției sau impozitul global pe gospodării, nu par a se baza în niciun fel pe realități economice, susțin oamenii de afaceri din cadrul organizației Romanian Business Leaders.
În cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, oamenii de afaceri din cadrul Romanian Business Leaders au subliniat că măsurile economice anunțate în ultimele două luni de către guvern nu au fost discutate cu antreprenorii, scrie News.ro.
„ Au apărut discuții foarte serioase începând cu legea salarizării, continuând cu legea prevenției, care a devenit destul de greu de gestionat, și a urmat impozitul pe gospodării”, a afirmat președintele Delta Asset Invest, Dragoș Roșca.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Oamenii de afaceri din cadrul Romanian Business Leaders spun că nu vor susține proiectul de impozit pe venit al gospodăriilor.
"Argumentul numărul unu este preocuparea pentru că duce la un deficit bugetar nesustneabil. Din evaluarea Fondului Monetar Inernațional, vorbim despre 12,2 miliarde de lei, adică 1,4% din PIB, strict ca efect al reducerii cotei de la 16% la 0% pentru cei care nu vor mai plăti nimic sau 10% pentru cei cu venituri peste plafonul neimpozabil. La care se adaugă o altă sumă de 3,48 miliarde de lei, zice FMI-ul, din reducerea TVA propusă pentru anul viitor, de la 19%, cât este acum, la 18%, și încă 8 miliarde de lei din reducere contribuțiilor sociale care se vor, per total, a scădea la un total de 35%, adică în total 23 de miliarde de lei", a declarat Angela Roșca, partener Taxhouse.
Oamenii de afaceri se întreabă din ce se va finanța bugetul în 2018, pentru că se renunță complet la conceptul de reținere la sursă.
"Ne preocupă, dincolo de costul finanțării acestui deficit pe cash, ce se va întâmpla cu o întreagă populație care va primi bani de la angajatori lună de lună și îi vor cheltui. Și în mai –septembrie 2019, când vor trebui să dea banii, se vor duce la acești perceptori, este mult spus consultanți fiscali, de bunăvoie ca la medicul de familie să le dea acești bani. Nu credem în această ipoteză. (...) Eu mă duc la medicul de familie pentru că sunt bolnav și am o problemă. Perceptorul o să alerge el după mine", a mai spus partenerul Taxhouse.
Ultimul proiect fiscal major lansat în discuție de guvernul PSD privește impozitarea globală a gospodărilor din 2018, în locul impozitului actual pe venit de 16% reținut la sursă, și crearea unei clase de consultanți fiscali care vor intermedia relația contribuabililor cu Fiscul.
În plus, proiectul vizează reducerea impozitului pe venit și extiderea deductibilităților.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat marți, în cadrul unei întâlniri cu mediul de afaceri, că îndeamnă la prudență în ceea ce privește diversele propuneri fiscale care au fost vehiculate în ultimul timp, mai ales dacă acestea nu sunt temeinic fundamentate.
Unii șefi de mari companii subliniază că măsurile luate de Guvern în ultimele luni nu par a se baza niciun fel pe realități economice și avertizează că ratingul României este primul semnal că lucrurile nu se îndreaptă într-o direcție pozitivă..
„Toate instituțiile, fie că vorbim despre băncile de investiție, fie că vorbim de agenții de rating, practic toți cei care privesc și urmăresc în timp evoluția macro și micro a economiei românești într-un context regional, toți vorbesc despre o deteriorare pe termen scurt pe bază de politici nesustenabile. (...) Pe aceste demersuri nu se poate construi. Nu putem vorbi despre evoluții pozitive în privința ratingul de țară”, a afirmat directorul Erste Asset Management, Dragoș Neacșu.
Vineri, agenția de evaluare Moody's a redus perspectiva ratingului României de la pozitivă la stabilă, dar a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung.
Analiștii agenției au luat decizia din cauza politicii fiscale expansioniste, care a dus la creșterea deficitului fiscal, iar politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar țara ar deveni astfel tot mai vulnerabilă la șocuri financiare externe.
Neacșu a mai spus că între Guvern și oamenii de afaceri există o lipsă acută de comunicare.
“Suntem abia în aprilie și nu știm toate intențiile, iar fiecare lună vine cu noi intenții. Ceea ce lipsește în tot acest interval de timp, în acest început de mandat guvernamental, este un dialog real cu ceilalți parteneri sociali. Toate asociațiile profesionale și-au făcut publice îngrijorările și apelurile la un dialog real și contructiv”, a mai spus Neacșu.
