România a avut, între 2015 și 2025, cea mai mare creștere a prețurilor producătorilor industriali din Uniunea Europeană, potrivit raportului analizat de Profit.ro.
Prețurile producției industriale au urcat cu 93,4% în România în această perioadă, cel mai mare avans din UE, urmată de Ungaria, cu 91,7%.
De ce este important Prețurile producătorilor pot semnala presiunile inflaționiste din economie înainte ca acestea să fie resimțite de consumator.
De asemenea interesant Raportul admite că, la nivelul UE, scumpirile industriale au fost puternic influențate de șocul energetic din perioada 2021-2022, când prețurile producătorilor industriali au crescut cu 9,5% în 2021 și cu 25,9% în 2022.
România, pe podiumul scumpirilor la construcția de locuințe
Presiunea de cost se vede mai rău în construcții. Între 2015 și 2025, prețurile de producție pentru construcția de clădiri rezidențiale noi au crescut în România cu 130,7%, al treilea cel mai mare avans din Uniunea Europeană.
România este depășită doar de Bulgaria, unde costurile au urcat cu 166,1%, și de Ungaria, cu 155,4%. Media UE a fost de 48,2%, adică scumpirea din România a fost de aproape trei ori mai mare decât media europeană.
Raportul precizează că acest indicator reflectă prețurile din perspectiva constructorului și se bazează pe sumele plătite de clienți către antreprenori pentru lucrările finalizate. Indicatorul nu reflectă prețul final al apartamentelor, ci costurile de construcție.
Construcțiile cântăresc mai mult în România decât oriunde în UE
Datele mai arată un element care explică de ce aceste scumpiri sunt importante pentru economia locală: România are cea mai mare pondere a construcțiilor în valoarea adăugată a economiei private din Uniunea Europeană.
În 2023, construcțiile reprezentau 10,5% din valoarea adăugată a economiei “business” din România, cel mai ridicat nivel din UE. La nivel european, construcțiile aveau o pondere de 7,0%, sub industrie, servicii de piață și comerț.
Economie legată puternic de UE și de capitalul străin
Raportul Eurostat arată și gradul ridicat de integrare a României în economia europeană. În comerțul internațional cu servicii, România se află printre țările în care comerțul intra-UE are o pondere de peste 70% din totalul schimburilor de servicii cu restul lumii.
Această poziționare pune România în același grup cu Slovacia, Austria, Slovenia și Lituania, state unde piața internă europeană joacă un rol dominant în servicii.
România se remarcă și prin ponderea mare a ocupării în companii controlate din străinătate. În 2023, după Luxemburg, cele mai mari ponderi ale angajaților din economia de business care lucrau în companii controlate din străinătate erau în Slovacia, Cehia, Irlanda și România, într-un interval de 26,9%-28,0%. Media UE era de 15,5%.
Nu cercetăm, nu inovăm
România stă prost la cercetare. Raportul notează că în 2024, cheltuielile companiilor pentru cercetare-dezvoltare erau, la nivelul UE, de 597 euro pe locuitor. Suedia era la 1.381 euro pe locuitor.
România era printre ultimele trei țări din Uniune, alături de Letonia și Bulgaria, cu o valoare sub 200 euro pe locuitor.
La inovare e chiar mai rău. În perioada 2020-2022, doar 8,3% dintre întreprinderile industriale din România erau active în inovare. Este cea mai mică pondere din Uniunea Europeană și mult sub Ungaria, care avea următorul cel mai slab rezultat, 29,0%.
România era ultima și în serviciile de inovare de bază. Doar 9,3% dintre companiile românești din aceste servicii erau active în inovare, față de 19,6% în Bulgaria, următoarea țară din coada clasamentului.
Raportul arată același decalaj și la nivelul angajaților. În UE, 72,9% dintre angajații din activitățile de inovare de bază lucrau în companii implicate într-o formă de inovare. În România, ponderea era de doar 19,3%, singura țară în care mai puțin de o cincime dintre angajați lucrau în companii inovatoare.
Ultima la AI în marile companii
Deficitul de tehnologie se vede și în adopția inteligenței artificiale. În 2025, 20,0% dintre companiile din UE foloseau cel puțin o tehnologie AI. În rândul companiilor mari, media UE era de 55,0%.
România avea însă cea mai mică pondere din Uniunea Europeană la utilizarea AI în companiile mari: 20,8%. La polul opus, Finlanda era la 79,4%, Belgia la 76,4%, iar Danemarca la 74,5%. Bulgaria era penultima, cu 26,2%.
