Prețurile au continuat să crească în octombrie față de luna precedentă, însă rata anuală a inflației a scăzut cu 0,6 puncte procentuale față de septembrie, la 15,3%, inclusiv pe fondul unui efect de bază.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Inflația crescuse de la 15%, în iulie, la 15,3%, în august, și apoi la 15,9% pe an, în septembrie, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2003.
Prețurile de consum au crescut în octombrie față de septembrie cu 1,3%, anunță acum Institutul Național de Statistică, nivel similar celui din luna precedentă.
Alimentele s-au scumpit față de septembrie cu 2,3%, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,8%, iar cele ale serviciilor cu 0,7%. Față de octombrie 2021, prețurile alimentelor au crescut cu 20,6%, cele ale produselor nealimentare au crescut cu 14,4%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 8,3%.
Față de septembrie cel mai mult s-au scumpit legumele și conservele de legume (+5,5%), cea mai mare creștere, de aproape 8%, fiind la cartof, mălaiul și untul( cu câte 4%), ouăle (+6,6%) și mai ales zahărul (+11,9%). S-au ieftinit combustibilii cu circa 1%, transportul interurban cu 0,8% și cel aerian cu 19,4%.
Față de octombrie 2021 cele mai mari creșteri de prețuri au fost la gaze (+40,8%), energie electrică (+27%), produse de morărit (+34,7%), cartofi (+40,6%), ulei (+43,6%), unt (+39,3%) și zahăr (+62,6%). Doar prețul la telefonie a scăzut față de anul trecut, ca efect al cursului de schimb, variația fiind însă marginală (-0,1%).
În termeni anuali începe să se manifeste deja un efect de bază, adică creșterile de prețuri de anul trecut încep să iasă din calcul inflației pe ultimele 12 luni. Spre exemplu, în septembrie majorarea prețului gazelor era contabilizată la peste 70% anual, întrucât conținea scumpirile din octombrie 2021 (o creștere de 21% a prețului la gaze), care în inflația comunicată de INS pentru octombrie anul curent nu se mai adună.
Rata inflației de bază, indicator urmărit mai îndeaproape de banca centrală, deoarece exclude o serie de prețuri din economie și arată mai fidel presiunea din partea cererii, a crescut cu un punct procentual de la 11,9% la 12,9% pe an.
Banca Națională a României a majorat rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an în această săptămână și a anunțat că a reevaluat în sus prognoza de inflație. Astfel, noile date ale băncii centrale arată o rată a inflației în creștere pe final de an și apoi o scădere treptată pe parcursul anului viitor. Inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima jumătate a lui 2024, cu peste trei luni mai târziu decât era anticipat anterior.
Scăderea inflației de la începutul anului viitor este condiționată de atenuarea șocurile globale pe partea ofertei – inclusiv ca urmare a extinderii plafonării prețurilor la energie până în vara anului viitor – și de scăderea cererii din economie, potrivit băncii centrale.
În raportul din august, cel mai recent publicat, BNR estima inflația la 13,9% la finele anului curent și la 7,5% la sfârșitul lui 2023. Noua prognoză va fi publicată luni, 14 noiembrie.
Erste estima o scădere a ratei inflației la 15,5% în octombrie, dar o accelerare în termeni lunari de la 1,3% la 1,5%. Estimarea analiștilor chestionați de Bloomberg era de 15,4%.
În regiune inflația a avut evoluții divergente în octombrie, dar se menține la un nivel foarte ridicat.
În Cehia, rata anuală a scăzut neașteptat, pe fondul unei intervenții a guvernului, la 15,1% în octombrie, în timp ce piața se aștepta la o creștere la 17,9% de la 18% în septembrie.
Pe de altă parte, în Ungaria inflația accelerat la 21,1%, de la 20,1% în septembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu 40% față de 2021.
În Polonia inflația a crescut de la 17,2% în septembrie la 17,9% în octombrie, un nou maxim după august 1996.
