Comisiile de specialitate din Senat au mai propus eliminarea unei companii de stat de la obligația selectării unui management pe model corporativ, după ce inițial au avut în vedere companiile din industria de apărare, dar și Tarom, Monitorul Oficial și RA-APPS. Acum, senatorii au mai adăugat pe lista de excepții Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară și au pus în discuție chiar Complexul Energetic Oltenia, unde Fondul Proprietatea deține 17% din acțiuni.
Un proiect de lege în acest sens a fost depus la începutul anului la Parlament, de parlamentari ai actualei puteri, cu intenția de a scuti de la procedura selectării unui management corporativ a societăților din industria de apărare Rasirom și Romtehnica precum și a Administrației Naționale de Meteorologie.
În comisiile de specialitate, senatorii au extins, în urmă cu câteva săptămâni, lista excepțiilor de la OUG nr. 109/ 2011 privind guvernanța coporativă a întreprinderilor publice la toate companiile de apă, la Tarom, Monitorul Oficial și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), precum și la alte peste 20 de societăți, considerate ca făcând parte din industria de apărare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Printre acestea din urmă se numără IAR., Romaero, Avioane Craiova, Romarm, dar și Șantierul Naval Mangalia sau IOR București.
Reluând dezbaterea în comisiile de specialitate, senatorii au extins, luni, din nou această listă cu Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, argumentând că obiectul de activitate al societății prevede ”cercetări științifice în domeniul tehnologiilor nucleare”, care sunt considerate informații secrete de stat.
Reprezentanții puterii și ai ministerelor au susținut importanța strategică a companiilor de stat din industria de apărare și interesul statului de a-și proteja interesele de securitate.
Chestionați de opoziție în privința rațiunii de eliminare a companiilor de apă, a companiei aviatice de stat Tarom, a RA-APPS sau Monitorului Oficial de la obligația unui management corporativ, senatorii PSD au susținut că eșecul fostului manager de la Tarom, selectat conform OUG 109 demonstrează că managerii privați nu sunt ”în mod necesar” mai buni decât cei proveniți din sectorul de stat.
Argumentul a iscat reacția senatorilor opoziției, care au afirmat că astfel puterea nu face altceva decât să își pregătească numirea ”propriilor oameni” la companiile de stat, fără a respecta însă criteriile de competență și procedurile de selecție prevăzute de OUG 109.
Complexul Energetic Oltenia s-a numărat printre propunerile de eliminare a conducerii corporative
Deputatul ALDE de Gorj Iriza Scarlat a propus includerea Complexului Energetic Oltenia pe lista companiilor excluse de la managementul corporativ, argumentând că forma actuală de conducere dualistă s-a dovedit defectuoasă pentru societate.
Senatorul ALDE a invocat o serie de chestiuni administrative, pe care membrii opoziției le-au calificat drept chestiuni organizatorice care nu țin de fondul ordonanței.
”AGA este formată din membri care nu dețin acțiuni. Nici reprezentanții Ministerului Economiei și nici cei ai Fondului Proprietatea nu au bani pentru investiții, deci nu sunt legați de societate”, a susținut parlamentarul, referindu-se la faptul că statul deține, prin minister, 77% din acțiuni, iar alte 17% sunt deținute de Fondul Proprietatea.
Iriza a mai susținut că Fondul Proprietatea a impus ”un act constituiv dezastruos” pentru CEO, scopul fiind ca societatea să ajungă în insolvență, și a propus, în schimb, să se revină la vechiul sistem de conducere.
Amendamentul deputatului ALDE a fost respins de cei 6 senatori ai opoziției, prezenți la dezbateri, în timp ce restul de 10 senatori ai puterii s-au abținut, singurul vot pentru fiind al inițiatorului.
Instituțiile de credit, precum CEC, rămân în afara obligației de a avea o conducere corporativă
Președintele comisiei economice din Senat, liberalul Daniel Zamfir, a propus ca instituțiile de credit cu capital de stat, precum CEC Bank, să fie însă eliminate de cadrul excepțiilor de aplicare a OUG 109, însă propunerea lui a fost respinsă prin votul majorității aflate la guvernare.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a arătat, la rândul său, că Guvernul se opune unei astfel de modificări, invocând și o prevedere legislativă actuală care stabilește că BNR își dă acordul pentru numirea oricărui membru în consiliul de administrație al unei bănci. Însă, tot potrivit reprezentantului Finanțelor, procedura se aplică tuturor băncilor comerciale. Prin urmare, din punct de vedere legal, o astfel de prevedere nu este opozabilă normelor OUG 109, care reglementează doar procedura și criteriile de selecție pentru o conducere corporativă.
De altfel, între timp, Guvernul Grindeanu a a suspendat în luna martie procedura de selecție a unui manager privat la CEC Bank și la Eximbank, demersuri care fuseseră inițiate de Guvernul Cioloș.
”Astăzi practic s-a îngropat OUG 109, care prevede posibilitatea managerilor privați la societățile de stat. Prin întregul pomelnic de societăți care sunt exceptate, practic OUG 109 rămâne o istorie. Dacă în cazul societăților din domeniul apărării, unde se cere certificat ORNISS, ar fi putut fi o discuție, nu am înțeles de ce de la aplicarea ordonanței respective sunt exceptate societăți cum este Tarom sau companiile de apă, RA-APPS sau Monitorul Oficial. Este liber la numiri politice la CEC, la Eximbank, la Tarom, la companiile de apă”, a declarat liberalul Daniel Zamfir după dezbateri, care în context a susținut că magagementul de până acum la CEC Bank a fost dezastruos.
Deputații se pregătesc și ei să aducă noi modificări OUG 109
Propunerea legislativă fusese săptămâna trecută pe ordinea de zi a plenului Senatului, dar a fost retrimisă la comisiile de specialitate. În loc, însă, ca lista cu excepții de la OUG 109 să fie redusă, ea a fost extinsă, iar deputații din unele comisii nici nu au mai așteptat ca propunerea să fie adoptată de Senat și au cerut deja să poată propune și ei noi modifcări la proiect.
Astfel, luni, deputații din comisia pentru industrii au solicitat în mod explicit Biroului Permanent al Camerei Deputaților să se numere printre cei care vor întocmi raport la acest proiect.
