Producătorii de oțel din Europa reduc producția din cauza prețurilor mari ale energiei, existând avertismente că riscă închiderea în masă a fabricilor, într-un sector în care lucrează peste 300.000 de angajați și care contribuie cu zeci de miliarde de euro la economia regiunii, transmite Reuters.
Chiar și cu patru turbine eoliene și peste 50.000 de panouri solare la sediul său din estul Belgiei, producătorul de oțel inoxidabil Aperam a fost forțat să oprească producția, din cauza prețurilor în creștere ale energiei, scrie News.ro.
Compania plătește acum pentru energie într-o lună cât plătea înainte într-un an și a scos din funcțiune o instalație care ar trebui, în mod normal, să topească resturi de oțel inoxidabil și să le transforme în plăci uriașe și care are aproximativ 300 de muncitori.
”Avem pârghii temporare pentru a depăși o anumită perioadă, dar acest lucru nu poate dura ani de zile. Dacă acest lucru (se va întâmpla), vom asista la o dezindustrializare a sectoarelor ca al nostru, iar Europa va deveni dependentă de importuri de metale comune, precum ale noastre”, a declarat șeful european al Aperam, Bernard Hallemans, pentru Reuters.
Întreținerea de vară ar limita în mod normal producția la aproximativ 80% din capacitate, dar Hallemans spune că procentula este de aproximativ 50% de la sfârșitul lunii iunie, după ce Rusia a redus drastic livrările de gaze către Europa, trimițând prețurile deja umflate la noi recorduri.
Importurile Europei, în mare parte din Asia, unde prețurile energiei sunt mult mai mici, dar amprenta de carbon mai mare, au crescut de la 20-25% în 2020 și 2021 la 40% în acest an, atingând un vârf de aproximativ 50% în ultimele săptămâni.
Hallemans spune că Europa trebuie să vină cu răspunsuri.
Potrivit unui raport al McKinsey de anul trecut, oțelul contribuie cu aproximativ 83 de miliarde de euro (80,97 miliarde de dolari) cu valoare adăugată directă la economia regiunii, angajând direct 330.000 de oameni.
Comisia Europeană spune că măsurile UE de apărare comercială au protejat 195.000 de locuri de muncă în industria siderurgică în 2021, deși criticii spun că diferența dintre costurile energiei este acum atât de mare încât importurile pot fi mai ieftine chiar și cu tarife de protecție suplimentare.
În ceea ce privește energia, Uniunea Europeană nu a reușit să convină asupra unui plafon de preț al gazelor, dar a susținut un plan de distribuire a veniturilor excedentare de la producătorii de energie către utilizatori.
Hallemans spune că este neclar ce plăți ar putea primi producători precum Aperam, iar acestea ar putea fi la câteva luni distanță, iar prețurile energiei cresc puternic în timp ce Aperam încearcă să atragă clienții cu contracte anuale.
În Germania, dependentă în mare măsură de gazele rusești pentru a-și alimenta economia dependentă de exporturi, industria siderurgică se confruntă cu costuri suplimentare pentru energie de 10 miliarde de euro, aproximativ un sfert din cifra de afaceri medie anuală a sectorului, cu costuri suplimentare pentru tranziția ecologică a UE.
”Dacă nu apăsăm pe trăgaci acum, o iarnă de dezindustrializare ne amenință în Germania”, a declarat președintele federației germane de oțel WV Stahl, Hans Juergen Kerkhoff.
ThyssenKrupp Steel Europe a redus producția acolo, clienții ezitând în fața unei recesiuni emergente și a prețurilor la energie care îi pun în pericol competitivitatea internațională.
ArcelorMittal, al doilea mare producător de oțel din lume, a oprit funcționarea unui furnal în Germania, împreună cu altele din Franța, Polonia și Spania, și estimează că producția sa europeană pentru trimestrul al patrulea va fi cu aproximativ 17% mai mică decât un an mai devreme.
Adolfo Aiello, director adjunct al Federației Europene a Oțelului Eurofer, spune că, dacă criza energetică nu este abordată pe termen scurt, opririle temporare ar putea deveni mai permanente, aplicându-se și altor sectoare consumatoare de energie, cum ar fi pentru alte metale, îngrășăminte și produse chimice.
Eurofer spune că situația s-a înrăutățit considerabil de la prognoza din august, privind o scădere modestă de 1,7% a consumului european de oțel în acest an, urmată de o revenire solidă de 5,6% în 2023.
Următoarea prognoză trimestrială a federației este programată abia la sfârșitul lunii octombrie, dar directorul de studii economice Alessandro Sciamarelli spune că declinul din 2022 va fi mai profund decât prognoza actuală, cu o scădere observată și în 2023.
”Evenimentele din ultimele două luni au perturbat complet imaginea”, a spus el.
Cei 1.200 de angajați de la uzina Aperam din Genk riscă șomajul temporar, salariile fiind reduse cu cel puțin o cincime, exact când inflația atinge 10%.
Fabrica a mai suferit opriri temporare, în special în timpul crizei financiare globale din 2008-2009.
