Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Soldul net al contului curent a atins un deficit în primele șase luni din acest an cât era anul trecut la 8-9 luni și pune o presiune fundamentală pe cursul de schimb, în condițiile în care ieșirile de capital trebuie acoperite cu datorie externă.
Ponderea deficitului în produsul intern brut estimat pentru acest an a ajuns la peste 4,4% la jumătatea anului și s-ar putea apropia de 9% în decembrie, față de 7% cât a fost în 2021. Deficitul de cont curent este, alături de deficitul bugetar, care îl și generează în parte, principala vulnerabilitate macroeconomică a României. Cele două deficite sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană (cu excepția Maltei în cazul contului curent).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La șase luni deficitul din comerțul cu bunuri a ajuns la 14,45 miliarde de euro, cu 4,2 miliarde de euro peste nivelul de anul trecut, pe fondul creșterii accelerate a valorii importurilor.
Serviciile, care generează cel mai important excedent de intrări de valută, au avut un sold net de 4,75 miliarde de euro la 6 luni, față de 4,27 miliarde de euro în iunie anul trecut. Lohn-ul și-a majorat excedentul cu circa 235 de milioane de euro la 1,33 miliarde de euro, transportul cu 290 de milioane de euro la 2,29 miliarde de euro și sectorul IT&C cu 535 de milioane de euro la 2,37 de miliarde de euro. Ridicarea restricțiilor de călătorie instituite în pandemie a dus la o creștere puternică a turismului, mai ales a plecărilor în străinătate – deficitul a crescut de la 831 de milioane de euro la 1,39 de miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare aproape că și-a dublat deficitul de la 1,58 la 2,92 de miliarde de euro. În acest cont sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană. Cea mai importantă contribuție la această dinamică o are creșterea plăților nete în contul investițiilor străine directe pentru dividende cu circa 1,1 miliarde de euro la 5,45 miliarde de euro.
În balanța veniturilor secundare excedentul a rămas relativ stabil la 325 de milioane de euro. În acest cont sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private.
Investițiile străine directe au crescut la 4,38 miliarde de euro (3,11 miliarde de euro participații la capital, inclusiv profitul reinvestit euro, și 1,26 miliarde de euro creditele intragrup), cu 592 de milioane de euro peste nivelul raportat la cinci luni, respectiv cu 774 de milioane de euro peste nivelul de la jumătatea anului trecut.
Cu toată că investițiile străine sunt în creștere, ele acoperă doar circa o treime din deficitul de cont curent, față de circa jumătate în aceeași perioadă a anului trecut. Această finanțare este considerată cea mai stabilă și puțin costisitoare pentru ieșirile nete din comerțul internațional și transferurile curente cu străinătatea.
Datoria externă a scăzut cu 1,37 de miliarde de euro de la finele anului trecut la 94,3 miliarde de euro. Cu tot cu creditele intra-grup, datoria externă ajunge la 137,26 de miliarde de euro cu 2,6 miliarde de euro peste nivelul de la finele anului trecut.
Datoriile externe ale băncilor, îndeosebi către băncile-mamă, au crescut cu 1,1 miliarde de euro la 8,95 miliarde de euro.
Datoria externă a statului a scăzut cu 3,8 miliarde de euro la 55 de miliarde de euro, evoluție venită în principal din vânzările făcute de străini. Guvernul a emis titluri pe piața externă de 6,4 miliarde de euro și titluri de 1,9 miliarde de euro au ajuns la scadență, diferența de până la 10,9 miliarde de euro fiind explicată de BNR prin scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.
