Un român plătește, în medie, pe an pe cărți în jur de trei euro, valoare de zece ori sub limita de la care un popor poate fi considerat cultivat, spune Anatol Vidrașcu, fondatorul Litera Internațional, cea mai mare editură din România după cifra de afaceri. Cei mai mari consumatori de carte din țară, afirmă el, sunt preșcolarii și copiii din clasele primare, iar cu cât cresc în vârstă, românii citesc tot mai puțin.
Dintre toate cărțile, cel mai mult se vând cele pentru preșcolari și pentru copiii din clasele primare. Pe parcurs, cu cât cresc în vârstă, românii citesc tot mai puțin, explică fondatorul celei mai mari edituri din România. "Poate că românii citesc mult doar când li se impune", explică Anatol Vidrașcu succesul cărților pentru copii.
Situația pieței românești de carte nu e prea roz comparativ cu a altor țări din zonă. Slovenia, de exemplu, are o populație de 2 milioane de locuitori, iar cifra de afaceri a unei singure edituri era de 75 de milioane de euro, ceea ce depăște vânzările tuturor editurilor din România, povește editorul pentru Profit.ro. La noi, piața de carte este estimată în jurul a 60 de milioane de euro, deci un român dă pe cărți nu mai mult de 3 euro pe an.
"Ca să ne considerăm o națiune cultivată, trebuie să dăm de zece ori mai mult pe cărți. Slovenii sunt de zece ori mai puțini decât noi, iar piața de carte este mai mare decât a noastră. S-a stabilit o legătură între țările care citesc cărți și nivelul de productivitate al populației", afirmă Vidrașcu. Pe când lucra ca editor în Chișinău, în 1989, el a fondat Litera, prima editură privată din Republica Moldova. A început să aducă și în România cărți, în anii următori, apoi și-a trimis cei doi fii la studii aici, iar când cel mare a împlinit 18 ani, au creat împreună editura Litera Internațional, care între timp a devenit cea mai mare din România, după vânzări. Litera Internațional a avut anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro.
La început, în România, a fost o lipsă acută de bani, iar când omul este pus să aleagă între o bucată de pâine și o carte alege pâinea, și nici măcar nu poți să-l condamni, crede editorul, care adaugă că industria de carte este mult prea săracă pentru a-și permite să facă publicitate. Tirajul mediu în România pentru un romancier străin era 3.000 de exemplare în urmă cu câțiva ani, pentru ca acum să scadă la 2.000 de exemplare. Editorii nu riscă prea mult, pentru că riști să rămâi cu tirajul în stoc.
Lumea autorilor este foarte ciudată, explică Vidrașcu, iar uneori te poți trezi cu situații foarte stranii. Unii pretind ca, pentru a veni la lansare aici, să fie primiți ca niște superstaruri, în hotelul cel mai scump cu putință, cu buchete anume de flori în cameră și cu bucate alese, încât toate acestea și onorariile depășesc orice limită de profitabilitate. Iar moștenitorii marilor scriitori români sunt un capitol aparte. "Suni mulți moștenitori care, în mod premeditat, își omoară strămoșii scriitori cerând asemenea onorarii pe care nu le solicitau autorii pe când trăiau și pe care editura nu le poate plăti. Și atunci autorul nu mai e publicat, iar asta se întâmplă destul de des. Este vorba de mari autori români, ai căror urmași încearcă să evite editurile și o fac ei, într-un mod total neprofesionist", explică Anatol Vidrașcu.
El adaugă că în România cel mai bine se vând cărțile scrise de bloggeri și de vedete care apar la tv. "Dacă apari la televizor și scrii o carte, are mai multe șanse să aibă succes. Oamenii confundă aparițiile la tv cu talentul literar, neștiind că de multe ori, lucrurile pe care le vorbesc cei de la tv sunt scrise de alții. Ajunși cu cartea acasă, mulți își dau seama că e slabă, dar e prea târziu", mai spune el. Editorul afirmă că în statele mici sau medii, cum e România, cu rarisime exemple, de sub 10 persoane, nu poți trăi doar din scrisul de cărți.
În concluzie, succesul cărților cu preșcolari și al celor scrise de vedete tv, ar putea arăta, că dintre toate cărțile, românii le preferă pe cele de colorat și pe cele cu poze.