Creșterea economică a fost revizuită în sus, în Strategia fiscal-bugetară 2016-2018, față de documentul anterior, de la 3% la 4,1% în 2016 și de la 3,3% la 4,2%, în 2017, fiind puternic stimulată de relaxarea fiscală, începută în 2015, cu scăderea TVA la alimente.
Strategia fiscal-bugetară 2016-2018, publicată de Ministerul de Finanțe, estimează o creștere economică mai mare decât în varianta precedentă a documentului, de la sfârșitul anului 2014. Astfel, este prognozat un avans al Produsului Intern brut (PIB) de 3,6% în 2015, față de 2,5%, de 4,1% în 2016, față de 3%, de 4,2% în 2017 față de 3,3% și de 4,5%, în 2018.
„În primele 9 luni 2015, economia românească a înregistrat un rezultat foarte bun, respectiv o creștere a PIB de 3,7% față de aceeași perioadă din 2014. Creșterea economică s-a bazat îndeosebi pe contribuția cererii interne pentru investiții și consum. Rezultatele economice de până în prezent împreună cu efectele pozitive ale reducerii TVA de la 1 iulie argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice în 2015 de 3,6%”, se arată în document, care enumeră și o serie de riscuri externe și interne, cum ar fi politica restrictivă de creditare a firmelor, absorbția fondurilor europene, condițiile meteo nefavorabile.
CITEȘTE ȘI Bugetul pe 2016 pune același pariu pe creșterea economiei, pierdut înainte de criză, ca să justifice salariile și pensiile majorate Însă Strategia mizează pe faptul că “riscurile interne sunt contrabalansate de măsurile guvernamentale de relaxare fiscală. Scutirea de la impozitarea profitului reinvestit, reducerea CAS și reducereaTVA la alimente, măsuri cu efecte încă din anul 2015, reprezintă stimulente puternice pentru investiții și creștere economică. La acestea se vor adăuga efectele stimulative ale măsurilor prevăzute în noul Cod fiscal”.
Creșterea economică este principalul argument pentru majorarea deficitului bugetar în 2016, dar și pe termen mediu, din cauza creșterii cheltuielilor, în special cu salariile.
CITEȘTE ȘI Dragu: Comparația cu 2007-2008, când au crescut cheltuielile cu salariile, nu convinge. MTO-ul a fost gândit în alt context În 2016, conform angajamentelor luate de România prin Compactul fiscal, document agreat de țările membre UE pentru consolidarea finanțelor și diminuarea deficitelor, deficitul bugetar ar fi trebuit redus la 1,1% din PIB. Cheltuielile pentru 2016 au fost majorate, prin 21 de acte normative date pe parcursul ultimilor doi ani, cu 13 miliarde lei. În același timp, încasările ar urma să se reducă cu 10 miliarde lei, ca urmare a relaxării fiscalității.
În Strategia fiscal-bugetară, se precizează că obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) în anul 2016, definit in termeni de deficit structural, este de 2,73 % din PIB, față de 1% din PIB, nivel agreat cu Comisia Europeană.
Documentul enumeră trei măsuri datorită cărora deficitul ar trebui să se reducă treptat până în 2018 și să revină la ținta agreată: neacordarea de tichete de masă, tichete de vacanță, ore suplimentare, tichete cadou, îndemnizații la ieșirea la pensie, trecere în rezervă; absorbția fondurilor europene; colectarea taxelor și reducerea evaziunii fiscale, aplicarea noului pachet legislativ privind achizițiile publice.
