Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția asupra adâncirii decalajelor economice între regiunile țării și indică lipsa infrastructurii de transport drept o cauză a situației actuale. Oficialul BNR spune că problema riscă să amenințe securitatea națională și că este nevoie de o concentrare a fondurilor europene pe marile proiecte de infrastructură.
Decalajele economice între regiuni s-au adâncit de la aderarea României la Uniunea Europeană, chiar dacă produsul intern brut per capita a crescut de la 39% la 58% din media UE în ce 10 ani, spune Isărescu.
„Într-un fel fel am avut convergență, ne-am apropiat de media UE, dar nu cu toată țara, numai cu anumite regiuni”, spune Isărescu la o conferință pe tema fondurilor europene, organizată de cursdeguvernare.ro la BNR.
Isărescu spune că fondurile europene reprezintă „șansa pentru modernizarea economiei și a țării” și ar trebui să fie „sistematic țintite pentru marile proiecte de infrastructură”.
„Au nu numai rol economic, ci și social, politic, chiar un rol național, prin reducerea decalajelor între regiuni. România are cea mai mare inegalitate și disparitate între regiuni. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele între regiunile de dezvoltare s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în anumite zone”
Fondurile europene au reprezentat, în perioada 2007 și 2016, în medie, 27% din investițiile administrației publice. România a beneficiat de fonduri de 45,7 de miliarde de euro în perioada 2007-2017, 2,8% din PIB în medie anual, suma netă, după plata contribuțiilor la UE, fiind de 30,4 miliarde de euro, sau 1,8% din PIB, în condițiile unui grad de absorbție de peste 90% pe exercițiul financiar anterior (2007-2013), pe care România l-a încheiat cu întârziere.
„Dar realitatea este că ele nu au contribuit la apropierea decalajelor dintre regiuni (…) Din păcate, lipsa infrastructuri care să conecteze regiunile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, avertizează Isărescu.
Guvernatorul citează un studiu al FMI potrivit căruia, efectul cumulat al atragerii fondurilor europene structurale și de investiții asupra creșterii PIB în perioada 2007-2016 s-a situat între 1,2 și 1,6 puncte procentuale din PIB.
O rată de absorbție de 95% ar conduce la o rată de creștere a PIB potențial în 2022 mai mare cu 1,7%, adică 5% anual, adaugă Isărescu, potrivit aceluiași studiu.
„O creștere de peste 5% este fezabilă inclusiv prin efortul de atragere a fondurilor europene”, spune Isărescu, care atrage din nou atenția asupra politicii de creștere a veniturilor, în detrimentul investițiilor.
Prezentă la conferință, Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, spune că au existat întârzieri mai ales în proiectele de infrastructură rutieră pe exercițiul anterior și că proiecte de 2,8 miliarde de euro au fost mutate pe actualul exercițiu, unde România are disponibile 20 de miliarde de euro.
Crețu spune că va discuta cu membrii noului Cabinet pentru a crește rata de absorbție pe fondurile structurale.
