Greg Konieczny, managerul unuia dintre cei mai importanți jucători din piața de capital românească, Fondul Proprietatea, spune că actualul ciclu de creștere economică nu este epuizat. Argumentul său este faptul că lichiditatea abia începe să ajungă în economie și că deocamdată nu există un exces al creditului care să susțină creșterea Produsului Intern Brut, astfel încât recesiunea este departe. „Economia mai poate crește 2-3 ani.”
Fondul Proprietatea (FP) deținea, la finele lunii trecute, active nete de 10,63 miliarde lei în economia românească, în mare parte dețineri minoritare la companii strategice, în special pe segmentul energetic. Cum vede managerul Fondului din această poziție România? „În boom”, a răspuns polonezul Greg Konieczny la o întrebare a Profit.ro.
Spune că economia supraperformează peste o rată de creștere pe care o consideră sustenabilă la 3%, dar actualul ciclu este departe de a se fi epuizat. Nu se vede nicio criză la orizont.
Konieczny, care conduce Fondul din partea companiei de administrare Franklin Templeton încă din 2010, nu împărtășește îngrijorări din piață față de posibilitatea unei recesiuni, în condițiile exagerării unor indicatori macroeconomici, precum deficitul de cont curent. Reprezentanții unui fond de investiții menționau, spre exemplu, reapariția femomenului vânzărilor de apartamente în complexe rezidențiale încă neconstruite ca un astfel de semnal pentru un comportament neglijent de piață. „Nu știm exact dacă suntem în anul 2006 sau în anul 2007, dar au apărut elemente care ne pun pe gânduri”, zicea respectivul investitor, făcând trimtere la balonul creditării din anii 2000-2008.
Konieczny nu vede recesiune în viitorul apropiat. „Economia mai poate crește 2-3 ani”, spune, iar punctul său de plecare este tocmai faptul că nu sunt exagerări în zona creditului comparabile cu cele de la jumătatea deceniului trecut. „Nu este foarte mult leverage în economie”, afirmă managerul Fondului Proprietatea, adăugând că lichiditatea abia pătrunde în economie.
Companiile nu au contat pe credit pentru activitatea care a generat creșterea economică
Viziunea polonezului de la FP este susținută chiar de reglementatorul pieței creditului, Banca Națională a României, care consideră că putem avea o creștere economică de runda a 2-a, impulsionată de un flux suplimentar de credit către sectorul corporativ. „Majorarea intermedierii financiare pentru companii ar putea fi un motor alternativ pentru creșterea economică, dar cu condiția îmbunătățirii disciplinei de plată, al reducerii incertitudinilor și al revenirii la un sentiment pozitiv al pieței”, spune raportul bianual asupra stabilității financiare al BNR aferent lui decembrie 2017.
Într-adevăr, creșterea economică de până acum pare a fi mai degrabă rezultatul reparării post-criză a bilanțurilor firmelor românești și a stimulilor fiscali introduși în anul 2015, decât un rezultat al creditării. De altfel, stocul creditului acordat companiilor nefinanciare de 106,51 miliarde lei, este cu numai 7,50% peste ultimul minim relativ de 99,08 miliarde lei din august 2016 și cu 12,26% sub maximul de 121,39 miliarde lei din iulie 2012. Așa cum se vede pe graficul atașat, creditarea companiilor a coborât față de valorile de acum 5 ani, ceea ce arată că avansul economic a fost slab susținut de credit.
BNR pune această contracție în contextul scăderii cererii solvabile de credite și oferă 3 explicații pentru apetitul redus al sectorului corporativ românesc față de împrumuturile bancare: numărul ridicat de firme cu capitaluri proprii negative sau care nu desfășoară activitate, în al 2-lea rând gradul ridicat de îndatorare al unor anumitor categorii de companii, în special microîntreprinderi și finalmente deficiențe ale cadrului insolvenței persoanelor juridice
În privința obstacolelor din zona ofertei de credit, BNR identifică o problemă în gradul de pregătire a personalului bancar implicat în activitatea de creditare, de oferta de produse de finanțare care nu se adresează problemelor specifice companiilor nefinanciare, inclusiv ca urmare a competențelor restrânse de acordare a creditelor la nivel local și chiar național, și de preponderența creditelor cu garanție imobiliară.
Banca Națională identifică un punct de inflexiune în ultimul trimestru pentru segmentul creditării companiilor nefinanciare, așa cum se vede pe histograma verde a indicatorilor prezentați mai jos.
Sursa creșterii economice este în prea mică măsură un rezultat al activității de creditare. Ultimul raport al Băncii Naționale asupra stabilității financiare menționează că „utilizarea creditului pentru investiții este modestă, majoritatea împrumuturilor noi în intervalul octombrie 2016 – septembrie 2017 orientându-se către finanțarea operațiunilor curente ale companiilor”.
