Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune că economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.
În ultimii 10 ani creșterea economică a României a fost volatilă, ceea ce este de nedorit pentru dezvoltarea unei țări, spune președintele Consiliului Fiscal Ionuț Dumitru arătând că majorarea produsului intern brut a fost de 7-8% ante-criză, urmat de o recesiune adâncă. Acum am revenit la rate de creștere de peste 4%, însă acestea sunt greu de susținut și pe viitor având în vedere structura revenirii din acești ani.
„Nu cred că putem vorbi despre o creștere economică sustenabilă”, a declarat el astăzi în cadrul unei conferințe organizată de publicația cursdeguvernare.ro, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).
În anul 2016 PIB-ul s-a mărit cu 4,8%, însă aportul principal a fost adus de creșterea cu 4,9% a consumului, într-un răstimp în care pe segmentul investițiilor dinamica a fost zero. „Lucrul acesta ar trebui să ne dea de gândit”, spune Dumitru, adăugând că stimulii mari merg către consum și în prea mică măsură pentru investiții. Prin contrast, avasul pentru industrie abia a fost de 1,7%.
Salariile cresc prea rapid
Dinamica prinsă în statistici pentru consum este explicată de majorarea cu 18% a salariilor (16% în sectorul privat și 24% în sectorul public). „Creșterile salariale sunt foarte rapide. Sentimentul consumatorilor s-a îmbunătățit masiv”, zice șeful Consiliului Fiscal, care ocupă și poziția de economist-șef la Raiffeisen Bank. „Consumul crește deja mai repede decât cererea internă”, scrie în prezentarea sa. Mulți antreprenori reclamă ca o problemă disponibilitatea forței de muncă și costul acesteia.
Salarizarea pune presiuni și bugetul de stat. Conform datelor Eurostat și ale Comisiei Europene, anvelopa salarială pentru sectorul public a urcat deja de la 7,7% din PIB în anii 2014-2015, la 8,4% anul trecut, iar estimările sunt pentru noi majorări, la 8,7% în 2017 și 9,5%, conform programului de guvernare al actualei majorități.
România va avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, după Spania și Polonia, în condițiile în care veniturile fiscale au coborât la 25,4% din PIB, un minim istoric și penultima cea mai slabă colectare din UE după cea a Irlandei. Numai dacă am fi avut nivelul de 30% al Bulgariei, România ar fi fost pe surplus bugetar, spune Dumitru. El a spus că reducerile de taxe se văd pe încasări, iar ideea reducerilor autofinanțate este „o iluzie”.
România cu mai multe viteze. Județe întregi în divergență și în curs de depopulare
Unul dintre elementele care pun în discuție sustenabilitatea creșterii este și distribuția ei. Sunt județe care nu participă la dezvoltarea României. Aceasta este concentrată în București și județe precum Ilfov, Timiș, Constanța și Prahova, în timp ce Botoșani sau Vaslui sunt la mai puțin de jumătate față de media națională, așa cum se vede pe harta afișată mai jos.
Puține județe au avut convergență în ultimii ani. Devine din ce în ce mai sărac județul Covasna”, spune Dumitru. Consecința este că multe zone ale României sunt părăsite de forța de muncă. Fenomenul depopulării este grav, 11 județe pierzând între 15-20% din populație în intervalul 2002-2015, după cum urmează: Neamț (-20,1%), Tulcea (-19,4%), Hunedoara (-18,3%), Brăila (-18,2%), Teleorman (-17,8%), Mehedinți (-17,4%), Bacău (-16,7%), Galați (-16,2%), Vaslui (-15,9%), Vrancea (-15,6%) și Olt (-15,5%).
Investițiile publice s-au înjumătățit față de vârful de acum aproape 10 ani
Lipsesc catalizatorii pentru a antrena creșteri. Motorul investițiilor publice a frânat tare. În anul 2016 acestea au fost de 3,4% din produsul intern brut, la mai puțin de 50% față de vârful de 6,7% din 2008 și semnificativ sub cel din anii de criză. „Investițiile publice rulează destul de slab”, afirmă șeful Consiliului Fiscal care afirmă că relaxarea fiscală a fost acomodată prin investiții tot mai mici, fenomen care ar urma să se prelungească.
