Indicatorii financiari arată că există o probabilitate ridicată că ne apropiem de o recesiune la fel de adâncă precum cea din 2008, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. “Dacă va avea loc rău ceva în SUA, este imposibil să nu ne atingă și pe noi”, consideră economistul, care arată și că situația bugetului din România va ajunge în acest an mai proastă decât cea din 2008 la capitolul cheltuieli rigide.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
În timp ce marile bănci centrale ale lumii s-au apucat de noi tăieri de dobânzi și de relaxări cantitative, semnele unei noi perioade de scădere economică se adună, arată Croitoru, la Seminarul Eu-Cofile, organizat de Alpha Bank, BNR și ARB.
Am intrat în cea mai lungă perioadă de expansiune expansiune economică din istoria Statelor Unite al Americii, de 122 de luni. Ciclul creditului de 6-7 ani a fost depășit. Datoria corporațiilor nefinanciare americane a crescut cu 54% față de 2008, iar datoria SUA a crescut cu 300%, explică economistul.
“Curba randamentelor e inversată. De câte ori s-a inversat din 61 încoace, de atâtea ori a apărut o recesiune. După inversare a mai durat maxim 22 de luni până la recesiune”, arată Croitoru.
Acest lucru înseamnă că piața cere dobânzi mai mari pentru titlurile de stat pe termen scurt decât pentru cele pe termen lung, deși în mod firesc împrumuturile pe termen lung ar trebui să aibă randamente mai mari.
“Va fi o recesiune similară cu cea din 2008, una anormală”, spune Croitoru. „Cele normale se rezolvă repede, au evoluție în V, economia cade 1-2 ani, după care se ridică la rate pozitive. Dar s-a făcut atâta quantitative easing în ultimii 11 ani (…) Dacă va fi o recesiune va fi una și mai rea, pentru că cea am avut de inventat, am inventat”, spune Croitoru, cu referire la încercările băncilor centrale de a stimula economia și inflația prin tăieri de dobânzi și creșterea bazei monetare.
România a trecut printr-o recesiune severă în 2009 și 2010, după care a început o ajustare bugetară severă, inclusiv cu tăieri de salarii în sectorul bugetar. Austeritatea s-a încheiat după 2014, când au început să crească deficitele gemene – adică deficitul bugetar și cel de cont curent.
“Deficitul contului curent este deficitul guvernului aproape în totalitate”, spune Croitoru, care explică dezechilibrul extern prin creșterea importurilor ca urmare a consumului mai mare generat de majorarea salariilor și scăderea taxelor.
În privința salariilor bugetarilor, Croitoru arată că rata de creștere din perioada 2016-2018 este mai mare decât cea din 2007-2009, astfel că acestea ajungeau la circa 39% din încasările bugetare anul trecut.
Comportamentul a fost diferit față de cel din Uniunea Europeană, unde ponderea salariilor plătite de stat în total încasări a scăzut ușor după 2008.
Pensiile au crescut și ele în ultimii ani ca pondere în venituri, dar se păstrează sub maximul din 2008. Pe de altă parte, de la anul ar urma să crească cu 40%.
Adunate, salariile și asistența socială erau de 80% din venituri în 2018.
“Dacă acest lucru continuă, estimările pentru 2019 sunt pentru 95% din venituri”, avertizează Croitoru.
“Dacă sectorul privat își permite să crească salariile, foarte bine. În sectorul public, problema nu este legată de productivitate, ci de sustenabilitate. Poți să mergi la niveluri înalte și să nu le poți susține, iar experiența a arătat că le poți duce abrupt în jos”, explică Croitoru.
Economistul spune că nu este împotriva creșterii veniturilor la bugetul de stat de la circa 28% la 31%, unde se află Bulgaria, lucru ce ar acoperi integral deficitul bugetar. Însă acest lucru ar trebui să se facă printr-o mai bună colectare a taxelor.
“Dacă compar sarcina fiscală în 1995-2019, o găsesc că este 27,7% din PIB, față de media de 38,8% în UE 15. De aici a apărut în România ideea că trebuie să facem orice, inclusiv creșterea taxelor, ca să ajungem și noi către acel nivel, măcar cât Bulgaria. Eu zic că nu e așa, dacă crești integritatea Guvernului, drepturile de proprietate, atunci și agențiile de colectare vor putea să facă colectare mai bună”, spune Croitoru.
Economistul arată că România a subperformat în ceea ce privește PIB per capita în perioada 1991-2016 într-un grup de țări cu un nivel similar al veniturilor, dar a avut încasări relativ mai mari la buget. Totodată, a subperformat în ceea ce privește respectarea dreptului la proprietate.
“Să presupunem că va decide cineva să crească impozitele să crească ponderea veniturilor în PIB. Nu se va putea. Acele creșteri de impozite vor deveni pro-ciclice, în condițiile în care există bune probabilități ca economia să intre în recesiune, adică se va afunda și mai mult economia. Să nu ne propunem să le creștem prin creșterea ratelor de impozitare”, spune Croitoru.
El adaugă că există încă soluții de corecție dacă se vor lua măsuri din timp, însă avertizează că o întârziere prea mare ar putea replica situația din 2010, când guvernul a tăiat salariile și a crescut taxa pe valoarea adăugată pentru a putea închide bugetul.
