Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Recent, premierul desemnat Ludovic Orban a declarat că, potrivit datelor execuției bugetare la 9 luni, viitorul Guvern nu se poate angaja să mențină ținta de deficit bugetar la 3%. În programul de guvernare depus la Parlament, PNL prevede încheierea exercițiului bugetar pe anul 2019 cu ”limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB”.
"După ce deficitul a ajuns la 2,62% în septembrie, să ții deficitul pentru întreg 2019 sub 3% din PIB pare o misiune aproape imposibilă, indiferent de guvern. Deteriorarea finanțelor publice pare că a accelerat în a doua parte a anului, deficitul ajungând la niveluri nemaivăzute din 2010. În plus, datele nu indică neapărat că în spatele acestei evoluții ar fi vreo măsură adoptată recent (de exemplu majorarea pensiilor cu 15% în septembrie), ci mai degrabă o accentuare a divergenței dintre evoluția veniturilor și cea a cheltuielilor. În timp ce veniturile au urcat cu 11,6%, cheltuielile par tot mai greu de controlat, cu un plus de 15,3%, cauzele fiind costurile mult mai mari cu salariile (+20,1%) și asistența socială (+11,1%), iar asta în timp ce cheltuielile de capital (investițiile) sunt doar de 1,4% din PIB", potrivit unei note către analiști și investitori a economiștilor ING Bank România.
Nivelul de 2,62% al deficitului din septembrie face ținta Guvernului de 2,76% să pară nerealistă, afirmă aceștia.
"Ne-am menținut mult timp estimrea că deficitul va fi 3% dn PIB la final de an, pe baza angajamentului ferm al Guvernului în acest sens, după cum s-a văzut în ultimii ani. Pare să nu mai fie cazul și în acest an, întrucât actualul guvern interimar ar putea avea mai puțină motivație și capacitate să țină în limite deficitul, iar un nou guvern nu va avea timp să remedieze situația în care se află bugetul. Având în vedere aceste aspecte, ne majorăm estimarea privind ținta de deficit la final de an la 3,4%", se arată în nota ING Bank.
Economiștii băncii afirmă că, în anii trecuți, situația era salvată de creșterea nominală a PIB, care compensa mare parte din derapajele fiscale, precum și de controlul cheltuielilor spre finalul anului.
Economia a rezistat bine până acum, însă încep să apară semne de "oboseală". Industria dă semne de contracție, iar indicatorii de încredere indică o prelungită evoluție mai slabă. Pe de altă parte, încrederea consumatorilor rămâne ridicată, chiar aprope de maximele istorice, lucru care ar trebui să țină lucrurile în mișcare în economie.
Contextul electoral va păstra, însă, intact avansul puternic al salariilor, cel puțin în sectorul public, astfel că pe partea de consum situația nu se va deteriora, probabil, pe termen scurt.
"În concluzie, deteriorarea finanțelor publice continuă și ne așteptăm ca anul acesta deficitul să depășească 3% din PIB. Asta se suprapune cu o încetinire per ansamblu a economiei, ritm care, deși nu alarmant, va pune, prin intermediul veniturilor, o presiune suplimentară pe finanțele publice. Estimăm un deficit bugetar de 3,7% anul următor, întrucât ne așteptăm ca majorarea cu 40% a pensiilor să fie doar parțial compensată de alte măsuri, aținând cont că va fi un an electoral", afirmă economiștii băncii.
