Curentul electric s-a scumpit cu 18,3% în ianuarie, după ce bâlbele din liberalizarea pieței de energie electrică n-au adus cele mai bune oferte pentru consumatori, mulți rămânând cu prețurile ridicate de ultimă instanță. Electricitatea mai scumpă a majorat inflația cu 1,3% față de decembrie și de la 2,1% la 3% în termeni anuali.
Banca Națională a României trecuse liberalizarea pieței de energie electrică printre potențialele necunoscute la adresa inflației în acest început de an.
Consumatorii au aflat abia în decembrie în ce condiții trebuie să schimbe câteva milioane de contracte pentru a alege o ofertă de piață care măcar să țină soldul facturilor în loc. Marii furnizori au anunțat tarife mult majorate – prețuri pentru energia furnizată în ultimă instanță – pentru clienții care nu acceptau o nouă ofertă.
Autoritățile au venit cu diferite propuneri după reacțiile negative, dar Statistica confirmă o creștere accentuată a prețurilor în ianuarie.
Celelalte prețuri au rămas relativ stabile în comparație cu decembrie – ușoare scumpiri la alimente (+0,6%), după majorarea prețurilor cu 1-2% la legume, fructe și ulei. Pe segmentul nealimentar doar prețurile la combustibili (+2%) și transportul aerian (+6,5%) au luat un oarecare avans față de decembrie, pe lângă energia electrică.
Banca centrală consideră prețurile administrate ca fiind în afara controlului său. Acestea, prin majorări repetate, au stricat de-a lungul timpului cifra de inflație. Din ianuarie, anunță Statistica, liberalizarea la energie electrică, venită după cea la gaze, va scoate cele două produse din grupa de prețuri reglementate. Astfel, inflația de bază a sărit de la 3,3% la 4,3% ca urmare a schimbării compoziției. Inflația de bază include prețurile sensibile la evoluțiile cererii și ofertei din economie, unde dobânzile controlate de BNR au influență.
Statistica precizează că începând din luna ianuarie se calculează o medie ponderată între tarifele pentru ofertele concurențiale și cele pentru serviciul universal și că la stabilirea structurii pieței de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de către Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei și de către furnizorii de ultimă instanță.
ANRE, care s-a ocupat de liberalizarea pieței și a fost criticată pentru modul în care a gestionat o modificare importantă a pieței, a anunțat că anchetează modul în care furnizorii au pus în aplicare reglementările.
Există perspective ca energia să se ieftinească pe termen scurt, chiar dacă pe termen lung o concurență redusă ar putea fi în dezavantajul consumatorilor.
În funcție de evoluția prețurilor, BNR ar putea decide și dacă relaxează sau nu politica monetară mai departe. Din partea de jos a țintei de 2,5% +/- 1 punct procentual, inflația s-a dus subit în partea de sus.
Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, prognoza o creșterea a inflație la 3% în ianuarie, dar și în acest context crede că BNR va mai livra o reducere a dobânzii cheie în acest an, după ce în ianuarie a dus rata cu 0,25% mai jos la un nou minim istoric de 1,25%.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, crede că jumătate din scumpirea energiei din ianuarie va fi întoarsă în lunile următoare, pe măsură ce consumatorii vor semna noi contracte.
“Având în vedere că surpriza inflaționistă vine dintr-un șoc pe partea de ofertă ce afectează venitul disponibil și în consecință cererea agregată, fără nicio presiune din partea creșterii veniturilor salariale, care ar putea rămâne nemodificate în acest an, ne așteptăm ca BNR să rămână într-un ciclu de relaxare a politicii monetare, în principal prin nesterilizarea lichidității”, scrie Dascălu.
BCR estimează că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie cu încă 0,25 pp în al doilea trimestru și că inflația va fi de 3,1% la finele anului.
Banca Națională estimează o rată a inflației de 2% la finele primului trimestru și la 2,5% la sfârșitul anului, potrivit celei mai recente prognoze.
Valentin Tătaru, economist șef al ING România, crede, de asemenea, că va exista o inversare parțială a creșterilor de facturi la electricitate în lunile următoare, dar riscurile sunt ca inflația să fie la finele anului peste prognoza băncii de 2,7%.
“Nu ne așteptăm ca BNR să reacționeze la această creștere a inflației, din moment ce este un eveniment fără repetiție. Totuși, evoluția întărește viziunea noastră că ciclul de relaxare a ajuns la capăt”, scrie Tătaru, care se așteaptă la o menținere a ratei cheie la 1,25%.
Economistul ING arată că acum spațiul pentru deprecierea leului, care să compenseze pierderea de competitivitate, este și mai redus, având în vedere influența ratei valutare în inflație.
