Legea insolvenței persoanelor fizice ar putea trece prin schimbări radicale înainte să intre în vigoare. Avocatul Gheorghe Piperea, consilier al premierului, spune că Legea va fi amendată și că procedura ar trebui să fie, cel puțin pentru o perioadă, una judiciară, nu așa cum arată textul actual, care include comisiile de insolvență. "Ideea comisiei de insolvență trebuie amânată cel puțin 5-6 ani", spune avocatul pentru Profit.ro.
Primele proiecte ale unei legi a insolvenței persoanelor fizice în România, care să acopere tratamentul debitorilor supraîndatorați, au apărut în 2009. După numeroase discuții și amânări, o lege cu acest titlu a ieșit din Parlament în iunie 2015 și ar fi trebuit să fie aplicată de la începutul anului trecut. Statul n-ar reușit, însă, să o pună în vigoare și am ajuns în fața celei de-a treia prorogări, pentru 1 ianuarie 2017. Ulterior, termenul a fost din nou amânat, până la 1 august 2017, și este pregătit acum să fie din nou împins, până la 1 ianuarie 2018. O problemă invocată pentru amânările succesive este cea a constituirii comisiilor de insolvență, organe ale statului care ar urma să administreze procedura.
„E o lege completamente nefuncțională”, spune Piperea, numit recent consilier onorific al premierului Mihai Tudose pe fiscalitate, banking, piață de capital și insolvență..”Mi se pare că ideea comisiei de insolvență trebuie amânată cel puțin 5-6 ani”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Actuala lege a fost inițiată de deputatul PSD Ana Bircahll și susținută de mai mulți colegi de partid. Proiectul inițial, adoptat de Camera Deputaților, prevedea că insolvența va fi o procedură exclusiv în cadrul instanței de judecată.
În camera decizională, la Senat, legea a fost rescrisă aproape complet și procedura a fost schimbată într-una de tip hibrid, în care debitorii care vor să restructureze datoria trebuie să apeleze întâi la comisiile de insolvență constituite la nivel județean, care controleză și să supravegheză procedura. Procedura de faliment, adică de lichidare a activelor, este una derulată în instanță.
“Trebuie să fie o procedură judiciară, nu extrajudiciară și ulterior să trecem la comisiile de insolvență”, este de părere Piperea.
Ideea cu aceste comisii nu este rea în sine, explică Piperea, însă a fost nevoie de zeci de ani pentru țări ca Irlanda și Franța să construiască aceste sisteme în care funcționarii controlează respectarea planurilor de rambursare a datoriilor sau judecă conduita debitorilor.
Apoi, mai este și o problemă de încredere în aceste comisii: Românii nu au încredere în comisiile birocratice, explică avocatul.
“Este barat accesul la justiție”, spune Piperea și explică că aceia care vor să restructureze datoria trebuie să treacă obligatoriu pe la comisie, deși ar trebui să sesizeze instanța prima oară.
Legea prevede că statul trebuie să înființeze o comisie la nivel central, și alte 42 de comisii județene, care ar trebui să includă funcționari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Ministerului Muncii, precum și un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice. Guvernul s-a mișcat, însă, greu cu aceste comisii și speciliștii în insolvență care să le populeze încă nu există.
Piperea critică legea și din perspectiva costurilor asociate, dar și a timpului îndelungat.
“Restructurarea presupune niște plăți de aproape 100% din valoarea datoriilor. Descărcarea intervine chiar și la 10 ani distanță”, susține avocatul.
Planul de eșalonare poate fi acceptat doar dacă valoarea rambursărilor depășește jumătate din valoarea datoriilor, potrivit legii.
De asemenea, în cazul procedurii de insolvență prin lichidarea de active, descărcarea de datorii poate fi acceptată într-un an de zile de la data încheierii procedurii doar dacă debitorul a acoperit peste jumătate din datorie, în trei ani dacă a acoperit peste 40% și în cinci ani dacă e sub acest nivel.
“Articolul care stabilește condițiile de admisibilitate din lege este atât de prolix. Oamenii vor trebui să apeleze la un avocat. Ori dacă sunt în insolvență se presupune că nu au bani de avocat”, explică consilierul premierului.
Piperea spune că în cazul procedurii simplificate, în care datoriile cumulează mai puțin de 10 salarii minime pe economie, înseamnă să întinzi costurile de administrare a procedurii și pe 7 ani, ceea ce înseamnă că acestea vor ajunge chiar și de câteva ori mai mari decât creanța ce trebuie stinsă, în condițiile în care în acest timp trebuie plătit administratorul procedurii.
“Trebuie să obții niște sume de finanțare. Probabil că se va apela la fondul de ajutor judiciar”, explică avocatul.
Va putea fi legea modificată până la finele acestui an, astfel încât să nu mai fie nevoie de o nouă prorogare?
“Cred că poate fi modificată, dacă este un proiect asumat de Guvern, cred că se poate”, spune Piperea.
În expunerea de motive a ultimei prorogări, Guvernul arată că și instanțele ar putea avea o problemă de personal, deși numărul posturilor de judecători și grefieri a fost crescut anul trecut.
Totodată, Guvernul mai spune că Legea privind darea în plată, scrisă chiar de Piperea și adoptată anul trecut, oferă remedii pentru dezechilibrele contractuale.
