Riscul unor intrări de capitaluri speculative și al aprecierii nesustenabile a leului ar putea determina BNR să amâne o decizie pentru îngustarea ecartului dintre dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară, deși, pe termen scurt, situația clienților cu credite în valută s-ar îmbunătăți, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
BNR ia în calcul factori de risc pentru inflație de tipul intrărilor masive de capital și lasă ca o parte din aceste șocuri să fie preluate și de piața monetară, nu doar de cursul de schimb.
”S-ar putea să amânăm o decizie, să considerăm că nu a sosit momentul să îngustăm ecartul dintre dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară pentru că asta ar putea să stimuleze intrările de capital și să împingă leul spre o traiectorie nesustenabilă, cu toate că așa ceva ar face plăcere pe termen scurt. S-ar îmbunătăți situația celor cu credite în valută, eventual și a celor cu credite în franci elvețieni, să vedem francul cum pică sub 4 lei, dar nu urmărim aceste lucruri. Avem o privire pe termen mediu, stabilitatea prețurilor încercăm să o asigurăm pe termen mediu”, a arătat Iserescu.
Șeful băncii centrale nu poate estima cât de mari vor fi aceste intrări de capitaluri. ”Pe cuvântul meu că nu știu. V-am mai povestit ce s-a întâmplat în 2014, când, după criza din Turcia, au fost ieșiri masive de capitaluri și ne așteptam ca asta să se întâmple și după criza din Ucraina. Și a fost exact de-a-ndoaselea. Am avut intrări de capitaluri, deși eram mai aproape de Ucraina decât de Turcia”, spune Isărescu.
CITEȘTE ȘI Isărescu: Vom avea grijă să nu se ajungă la dobânzi negative la depozite În momentul de față, ecartul între dobânda overnight din piață și dobânda cheie a BNR este de peste 1,3 puncte procentuale, iar între rata ROBOR la 3 luni și dobânda cheie de aproape un punct procentual.
La începutul anului, Banca Națională a trebuit să intervină pentru diminuarea excesului de lichiditate din piața monetară, a arătat Isărescu, care a ținut, totuși, să remarce maturitatea la care a ajuns această piață, precum și adâncimea pieței valutare, pe care o vede acum mai puțin emoțională decât în trecut.
“Piața monetară a avut un excedent masiv de lichiditate în ianuarie, dar a funcționat, s-a echilibrat singură. În anumite momente a trebuit să intervenim și noi, dar nu pot să nu remarc o maturitate a acestei piețe”, a spus șeful băncii centrale. Potrivit afirmațiilor sale, inclusiv ca urmare a acestor intervenții ale BNR, ”excesul de lichiditate s-a diminuat acum în limite tolerabile”.
Pe lângă ”maturitatea” percepută în piața monetară, guvernatorul BNR ”simte” evoluții pozitive și în piața valutară: ”Sentimentul meu e că piața valutară s-a adâncit, nu mai e atât de emoțională, iar eu urmăresc foarte atent această piață, din mai multe motive, văd ce se întâmplă în fiecare dimineață”, a arătat Isărescu.
Buna funcționare a celor două piețe este importantă pentru că sunt un fel de termometru al economiei, dând indicii despre funcționarea acesteia, spune Isărescu, adăugând că ”n-are sens să le stricăm cu inițiative legislative” care le pot afecta. Cu atât mai mult cu cât, arată șeful BNR, în contextul unor șocuri transmise din evoluțiile internaționale, „aceste piețe pot acționa ca buffere, dacă există profesionalism, iar profesionalismul e dat de acești huliți bancheri și de trezorierii lor”.
