Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, care s-au bazat pe indicațiile că BNR așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.
BNR a menținut rata cheie la 7% în ședința din 13 mai, decizie justificată de inflația încă ridicată, 6,6% în martie, în scădere apoi la 5,9% în aprilie. Noua prognoză a BNR arată o inflație de 4,9% la finele anului, față de 4,7% cât estima în raportul din februarie.
La prezentarea precedentului raport, Isărescu a făcut un lucru pe care îl face destul de rar, a dat în clar pașii următori ai băncii centrale, ceea ce economiștii numesc forward guidance. La acel moment, Isărescu a spus că BNR așteaptă două scăderi de inflație, care au și venit în februarie și martie, pentru a scădea rata cheie. Data pentru o reducere, prima în actualul ciclul monetar, ar fi trebuit să fie ce a ședinței din mai (când, mai mult, BNR avea și estimări privind inflația pe aprilie), după cum credeau cei mai mulți analiști, care se bazau în principal pe indicațiile lui Isărescu.
Acum, guvernatorul își nuanțează declarațiile din urmă, care păreau clare pentru toată lumea.
„Când am spus în februarie că e vorba de două luni de scădere a inflației, am mai folosit un cuvânt «cel puțin»”, spune Isărescu.
Decizia de a menține rata cheie a fost luată în unanimitate de către Consiliul de Administrație al BNR și că nu au existat și alte propuneri, dezvăluie Isărescu.
„N-am avut discuții, inflația vine în jos, dar momentul trebuie bine cântărit. Are și capacitate simbolică, de impact, asupra deciziei băncilor comerciale, de a da sau nu credite”, spune Isărescu.
„Nu facem forward guidance. Politica băncii centrale este mai degrabă data dependent. Preferăm, pentru a da inflația în jos fără recesiune, ca inflația să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Nu este ușor. Știm că în Ungaria a fost o revenire, în Polonia...”, adaugă guvernatorul.
Rata anuală a inflației din Polonia a crescut de la 2% la 2,4% în aprilie, ceea ce pune serios sub semnul întrebării calendarul următoarelor tăieri de dobânzi ale băncii centrale poloneze. În Ungaria, inflația a crescut ușor, de la 3,6% în martie, la 3,7% în aprilie. Celelalte bănci centrale din regiune au tăiat deja dobânzile, unele în mai multe rânduri, pe măsură ce inflația a reintrat în țintă.
Când ar putea veni, totuși, prima scădere a dobânzilor?
„Poate să nu fie nici iulie, nici august. Dacă inflația din mai, care se va publica undeva în luna iunie, va fi scăzută, nu cred că membrii Consiliului vor fi chiar reticenți așa... O să se uite mai cu atenție la date”, răspunde Isărescu.
Guvernatorul mai arată că BNR nu vede o recesiune în România, mai ales că avem un consum în creștere, și spune că BNR nici nu dorește o politică prea restrictivă, care să ducă inflația în jos, dar cu prețul unei recesiuni sau chiar a unei crize economice.
„Nu e frica de recesiune, e o analiză care spune că: în condiții de recesiune nu ai cum să mai faci corecția fiscală, că scad veniturile. Pentru o bancă centrală, să oprească creșterea cererii, să apese așa pe frână, să creeze o recesiune, poate că e o soluție miltoniană, în momente disperate și Milton (Friedman) spunea – apăsați pe frână! Dar el spunea că numai banii contează, pe lângă ceilalți, neo-keynseniștii și neo-monetariștii spuneau că și banii contează. Un om împușcat nu poți să spui că e doar o chestiune de balistică”, spune Isărescu.
Guvernatorul adaugă că el crede că nici inflația nu ar scădea în condiții de recesiune, deoarece ar crește inflația generată de deficitul fiscal.
„Nici cu inflația nu ești mai bine, deoarece deficitul este și sursă de presiune inflaționistă. Nu ieși decât cu o recesiune puternică și eventual cu o criză. Nu avem aceste intenții”, spune Isărescu.
Guvernatorul insistă pe nevoia de corecția bugetară, cu semnalul clar că e nevoie de măsuri care să ducă la creșterea veniturilor bugetare.
“Corecția este absolut necesară, este vitală pentru România, și nu e ușor de făcut”, spune Isărescu, care comentează mai mult despre politica fiscală decât la cele mai recente conferințe și pe un ton de sprijin față de guvern. El mai comentează și poziția Comisiei Europene, care nu cere insistent măsuri de corecție de la București, în contextul în care deși România este în procedura de deficit excesiv, guvernul ratează an de an țintele pe care și le setează singur (și care nici nu sunt foarte ambițioase).
„Îngăduința Comisiei Europene e legată și de poziția noastră, de războiul din Ucraina, nu e o îngăduință chiar așa fără acoperire. Sunt mai îngăduitor decât Comisia Europeană”, spune Isărescu, care amintește și de experiența sa ca premier in 1999-2000, când a avut de-a face cu corecții bugetare.
Isărescu spune că și-a permis comentarii extinse pe seama situației bugetare pentru că nu este de acord cu ideea că s-ar putea face tăieri de cheltuieli, câtă vreme veniturile bugetare sunt de 27% din PIB.
„A fost problema că avem cheltuielile cu bugetarii cu cea mai mare pondere în buget. Problema e că avem venituri bugetare mici! Nu poți să renunți la aceste cheltuieli bugetare, că sunt extrem de rigide, lumea vrea creșteri de salarii, nu tăieri”, arată Isărescu.
Comentând dinamica salarială ridicată, Isărescu spune despre pericolul unei eventuale spirale salarii-prețuri, că speră să se mai atenueze.
„Numai o zecime din creșterile salariale sunt acoperite de creșteri de productivitate (...) Când ai creștere economică de 2-3% și creșteri reale salariale de 14-15%, începi să ciulești urechile”, spune guvernatorul.
Isărescu transmite și un mesaj de stabilitate privind cursul de schimb, „care ne-a ajutat foarte mult”, inclusiv prin menținerea încrederii.
O analiză recentă a UniCredit Bank arată că leul s-a apreciat cu circa 15% în termeni reali de la criza COVID încoace, având în vedere că BNR ține de pragul de 5 unități/euro, ceea ce afectează competitivitatea externă a României și stimulează deficitul comercial de 9% din PIB, cel mai mare din regiune – firmele românești sunt afectate și în competiția internă de alimentele și bunurile de consum de import.
Din inflația de 4,9% de la finele acestui an, inflația de bază ar urma să fie principala componentă, cu 3,3 puncte procentuale, urmată de creșterile de prețuri la combustibili și tutun și băuturi alcoolice.
Inflația CORE 2 ajustat a fost rectificată în sus cu 0,3 puncte procentuale, la 5,3%, pentru finele acestui an și cu 0,1 puncte pentru finele anului viitor (la 3,7%), față de 8,4% în 2023 și 14,6% în 2022.
