Companiile private care înregistrează de mulți ani pierderi afectează concurența în piață, dar și activitatea de finanțare derulată de bănci și ar trebui să dispară rapid, conform regulilor economiei de piață, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“O treime din întreprinderile private din România au pierderi permanente. Unele probabil sunt foste societăți de apartament, create pentru a mișca banii, pentru a masca activități salariale, altele poate că sunt încercări antreprenoriale familiale mai puțin nereușite, dar, oricum, există 200.000 de întreprinderi private cu pierderi permanente. De ce nu se respectă regulile economiei de piață? Cu intrări rapide pe piață, dar și ieșiri rapide. Să fie concurență reală, dacă o societate nu face față, să dispară rapid”, a declarat Isărescu la lansarea Raportului asupra stabilității financiare publicat marți de BNR.
Guvernatorul BNR s-a întrebat retoric de ce nu se ia nicio măsură împotriva acestei anomalii: “De ce se păstrează 200.000 de întreprinderi private cu pierderi care trăiesc, acolo, bine mersi, nu le intreabă nimeni de viață. E o problemă legislativă sau de altă natură?”
Problema întreprinderilor private cu pierderi permanente, care nu sunt eliminate din piață, afectează, potrivit șefui băncii centrale, și activitatea de finanțare a sistemului bancar. Isărescu nu a făcut, însă, nicio referire în acest context la situația băncilor comerciale care consemnează pierderi de mai mulți ani, fără a fi eliminate din piață de aceleași reguli ale concurenței, într-o economie de piață în care și ieșirile trebuie să se facă rapid pentru societățile neviabile.
“Vorbești cu bancherii și spun că cea mai mare parte a companiilor nu sut bancabile, nu au acces la creditul bancar după regulile stabilite de bănci. Și atunci, bancherii cei răi zic: noi am vrea să-i credităm, dar nu oferă garanții că pot da banii înapoi”, a arătat Isărescu, precizând că o problemă extrem de importantă este subcapitalizarea acestor companii, pentru care nu trebuie așteptată, însă, rezolvare din partea sistemului bancar, ci din partea antreprenorilor, acționarilor companiilor respective, care nu trebuie să se comporte precum întreprinzătorii care își fac restaurant pentru a bea pe gratis.
”A da doar verdictul că întreprinderile românești sunt subcapitalizate, ca și când cineva le-ar putea capitaliza din cer, este o abordare periculoasă. A spera ca procesul de capitalizare să se facă prin bănci ar însemna ca băncile să decapitalizeze pe altcineva, să se decapitalizeze pe ele. Am avut bănci făcute de antreprenori ca să capitalizeze întreprinderea, noi, prin 1990-1992, am zis că face restaurant ca să bea pe gratis”, a afirmat șeful băncii centrale.
Celor care speră ca firmele private să se capitalizeze cu ajutorul băncilor, Isărescu le-a transmis că aceasta este o iluzie și, că, mai potrivit ar fi să se insiste pe surse de capitalizare precum transferurile antreprenorilor, banii europeni. „Și aici vin bancherii: tu te capitalizezi, eu te împrumut”, a completat șeful BNR, amintind că și bancherii au presiunea de a acorda credite pentru a menține profitabilitatea.
Aceasta nu este însă posibil cât timp antreprenorii preferă să-și ia „jeep” în loc să capitalizeze firma. ”Eu am avut o sclipire când am coborât la Varșovia și am văzut prima mare deosebire față de București: mărimea mașinilor e izbitoare, la ochi cel puțin, dacă nu chiar la rațiune”, a mai spus Isărescu.
