“Depinde de dumneavoastră să-l faceți conștient pe antreprenorul și consumatorul român de costurile asociate de unele demersuri populiste”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferința “Risc de țară 2016”, organizată de agenția de rating Coface. În ziua în care Parlamentul a votat legea conversiei creditelor în franci elvețieni, șeful băncii centrale a arătat că agențiile de rating au “o responsabilitate enormă” în a explica și omului obișnuit cum măsuri care subminează instituția contractului, esențială într-o economie de piață, pot ajunge să-l afecteze și pe el, nu doar noțiunea abstractă a “riscului de țară”.
“Riscul de țară nu depinde doar de indicatori macroeconomici, el înglobează multe imponderabile. Cuprinde și respectul de care se bucură principii ale statului de drept”, spune Isărescu, precizând că este de așteptat ca riscul de țară să fie influențat negativ de măsuri care subminează disciplina de plată, disciplina contractuală.
“Mi se pare că mecanismul de evaluare a riscului de țară și costurile de finanțare ale statului și ale întreprinderilor sunt foarte puțin cunoscute de public. Aveți o responsabilitate enormă să-i spuneți omului că costurile de finanțare la întreprinderea lui depind de multe lucruri, inclusiv de cum se discută anumite probleme. Că amănunte ca 0,1-0,2 în plus la costul creditului înseamnă zeci și sute de milioane de euro pentru o țară ca România”, spune șeful BNR.
Isărescu a arătat că depinde și de agențiile de rating ca antreprenorul și consumatorul roman să devină conștienți de costurile pe care le implică unele demersuri populiste, lipsite de sustenabilitate: “Vreți, nu vreți, aveți o sarcină și dumneavoastră, și presa de specialitate. Pe canalele media se discută altceva, dar e o problemă de rating de țară”.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! Discursul guvernatorului s-a suprapus temporal peste votul final dat de Parlament pe legea care impune băncilor să convertească în lei creditele în franci elvețieni la cursul istoric, din data la care creditele au fost acordate, indiferent de mărimea sau destinația împrumuturilor. Măsura, care implică o înjumătățire a soldului creditelor, în condițiile în care francul se schimba pentru 1,9-2,1 lei în perioada 2006-2008, când s-au acordat împrumuturi în CHF, iar acum trece ușor de 4 lei, a fost contestată de către BNR. Beneficiari ar putea fi peste 50.000 de credite. BNR a estimat că băncile comerciale va trebui să cumpere circa 1,2 miliarde de euro pentru a-și închide pozițiile valutare, ceea ce ar pune presiuni pe cursul de schimb. Într-o scrisoare adresată Parlamentului, banca centrală a arătat că pierderile sistemului bancar pot ajunge la 2,4 miliarde de lei dacă soldul de 5,7 miliarde de lei al împrumuturilor în CHF se convertește la cursul istoric, două bănci ar ajunge cu solvabilitatea sub nivelul reglementat, iar alte patru sub cel recomandat.
Isărescu respinge ca fiind lipsite de coerență acuzațiile celor care spun că nu e în regulă ca specialiști din BNR să vină și să sperie lumea cu astfel de estimări ale riscului, în condițiile în care tot băncii centrale i se reproșează că nu a avertizat suficient cât de riscante sunt creditele în franci: “Cum poți să comunici despre riscuri astfel încât cel cu care comunici să nu se sperie?”
“Îmi e greu să-mi imaginez o economie funcțională în care contractul nu mai contează, în care disciplina contractuală nu se mai respectă și în absența preocupărilor pentru sustenabilitatea politicilor economice. Înțelegem că ciclul electoral și cel economic nu se suprapun, înțelegem provocările anului electoral, dar sunt soluții ca să nu ai politici prociclice sau, când acestea mai apar în ani electorali, să fie ținute sub control”, arată Isărescu.
Guvernatorul BNR spune că în cariera sa de 26 de ani nu a văzut niciodată în România o situație macroeconomică mai bună, dar nici mai multe riscuri ca acum, dublate de tensiuni la nivel microeconomic.
CITEȘTE ȘI Avertisment din America: Băncile centrale au politici de cazino; riscă să distrugă capitalismul Ce crede banca centrală că ar trebui făcut, în aceste condiții?
În primul rând, spune Isărescu, să protejăm echilibrele macroeconomice, pentru că riscurile sunt mari, iar creșterea economică să fie una adevărată, durabilă, nu obținută pe seama unor dezechilibre macro care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie corectate: “Dacă stimulezi doar cererea și economia nu are potențial, creșterea se ajustează prin importuri și inflație. Ca să stimulezi potențialul de creștere trebuie reformă structurală. M-am plictisit și eu de acest cuvânt, putem să-i spunem altfel, dar realitatea e că asta trebuie să facem”.
În al doilea rând, arată guvernatorul, trebuie menținută stabilitatea financiară, un mechanism extreme de complicat și delicat, care se poate perturba rapid: “Poate funcționa cum trebuie o economie dacă cei ce economisesc nu au încredere să-și depună banii pentru ca acei bani să se ducă apoi spre investiții? Nu s-au descoperit până acum alte soluții, s-au încercat în economia centralizată, care s-a prăbușit. În economia de piață, mecanismul financiar-bancar prin care economiile se duc spre investiții e vital, ca și încrederea ambelor părți”, spune Isărescu.
“Bancherii nu trebuie să te strângă de gât”
Șeful băncii centrale arată că disciplina la plată este importantă, însă spune că și “benevolența” are un rol, atunci când debitorul ajunge în situație dificilă: “Bancherii nu trebuie să te strângă de gât. Am vorbit cu bancherii despre rolul benevolenței: te așezi la masă cu titularul de credit și negociezi. Nu avem niciun drept să ne batem joc de principiile economiei de piață. Împărțirea poverii e un principiu pe care l-am împins și eu mereu înainte, dar prin dialog, pentru fiecare credit, care are povestea lui. Negocierea e la baza economiei de piață”.
