Guvernul anunță un deficit de peste 4% din PIB în acest an și analiștii stau cu ochii pe bugetul de anul viitor, care ar trebui să includă și o majorare de 40% a pensiilor din toamnă. Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank, spune că piețele nu vor finanța un deficit umflat de creșterile de pensii și că majorarea cheltuielilor sociale poate fi făcută doar prin creșterea taxelor și reducerea altor cheltuieli, cum sunt cele de investiții, aflate oricum la un nivel foarte scăzut.
Execuția bugetară la 10 luni arată că Guvernul PSD cheltuise deja tot deficitul bugetar de 2,8% din produsul intern brut asumat pentru 2019. Noul Executiv PNL a propus o rectificare bugetară cu deficit de 4,3-4,4% în acest an și pentru următorul an, unul cu două rânduri de alegeri, trebuie să construiască bugetul cu o majorare de 40% a pensiilor din septembrie, la care spune că nu va renunța.
“Creșterea de pensii nu poate fi acomodată în construcția bugetară actuală. Ceea ce înseamnă că regândim calendarul de majorare a pensiilor. Sau alternativa este că pensiile cresc, dar într-un alt cadru fiscal bugetar, adică cu taxe mai mari sau alte cheltuieli mai mici”, spune Dumitru, în cadrul conferinței anuale a Analiștilor Financiari Bancari din România.
Cheltuielile cu salariile au sărit de la 21,6% din totalul cheltuielilor bugetare în 2015 la 31,3% în 2018. Cele cu pensiile au crescut mai lent, de la 29,2% la 30,7% în același interval. Dar se pregătește o creștere “spectaculoasă” a cheltuielilor sociale care ar ajunge la 36,3% din buget în 2021, ceea ce ar duce cheltuielile de personal și cele cu pensiile la un total de 94% din veniturile fiscale, arată Dumitru, pe baza estimărilor Comisiei Europene.
Prognoza Comisiei Europene arată un deficit de 6,1% din PIB, estimare pe care Dumitru o consideră “conservatoare” în condițiile actuale. “Un deficit pe care nu ni-l permitem, mai ales că nu ni-l va finanța nimeni”, spune Dumitru. Dar nici deficitele de 4-5% din PIB nu sunt finanțabile, adaugă Dumitru, în condițiile în care vom ajunge la acest nivel și fără a mai lua în calcul investițiile de stat.
“Cu deficite de 4% vom fi retrogradați”, spune Dumitru, întrebat dacă România și-ar putea pierde ratingul suveran recomandat pentru investiții în perioada următoare.
Pentru 2020, Comisia Europeană estimează un deficit de 4,5% din PIB, care ar fi de departe cel mai mare din UE. Toate țările sunt sub limita Maastricht de 3%, iar 15 țări au bugetul echilibrat sau chiar excedent.
Investițiile de la buget s-au redus de la 14,3% din cheltuieli în 2015 la 7,6% în 2018. “Creșterea cheltuielilor de personal a fost acomodată de reducerea cheltuielilor cu investițiile”, arată economistul, care adaugă că de la investiții nu prea se mai poate tăia și că trebuie făcut loc în buget pentru majorarea acesotra.
Veniturile la buget au mers în sens invers și au scăzut cu 3,3 puncte procentuale între 2015 și 2018 la 32,3% din PIB, iar Dumitru spune că trebuie să înceteze discuțiile despre reducerea taxelor.
Contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate ar putea fi reduse, fiind peste media UE, dar doar cu creșterea bazei de impozitare, adică renunțarea la excepțiile aferente unor sectoare cum sunt cel de Tehnologia Informației sau construcții, arată Dumitru.
Pentru majorarea veniturilor fiscale, care sunt cele mai mici din regiune, Dumitru spune că este nevoie de o colectare mai bună a taxei pe valoarea adăugată, unde circa o treime nu este încasată. Închiderea gap-ului de TVA la un nivel similar Bulgariei sau Poloniei ar aduce venituri suplimentare de 3,7 miliarde de euro, respectiv 4,4 miliarde de euro.
Totodată, ar fi nevoie și de digitalizarea urgentă a Fiscului și de toleranță zero la evaziunea fiscală, deși guvernanții nu au arătat voință în acest sens până acum, având în vedere că dintr-un împrumut de 70 de milioane de euro pentru modernizare la Banca Mondială s-au plătit 18 milioane de euro doar pentru consultanță, iar apoi programul a fost închis, explică Dumitru.
Economistul atrage atenția la faptul că economia încetinește, industria este deja în recesiune, cu trei trimestre consecutive de scădere, pe fondul cererii scăzute din Germania, și că există un risc major de prociclicitate a politicii fiscal-bugetare și în faza descendentă a ciclului economic.
