În pofida majorărilor de preț spectaculoase de pe bursa spot autohtonă a energiei electrice, OPCOM, România nu este cea mai scumpă piață europeană, situându-se la jumătatea clasamentului. Prețul mediu pentru ziua următoare (PZU) înregistrat în acest an în România este de aproximativ 63 euro/MWh, identic practic cu cel mediu european, ceea ce sugerează că presiunile de scumpire a electricității nu sunt numai interne, ci mai ales externe și țin de deficitul de capacități de producție din regiune, de evoluția prețului certificatelor și de modificarea anticipațiilor ca urmare a politicii ecologiste a Bruxelles-ului.
De altfel, miercuri, prețul pentru ziua următoare (joi) din România, de 74,27 euro/MWh, era cel mai redus din Europa, cu aproape 30 de euro/MWh sub cel înregistrat în Italia, Spania sau Portugalia.
De ce este important: Ponderea energiei tranzacționate pe piețele spot, în special pe piața pentru ziua următoare (PZU) a ajuns la peste 50% din consumul net prognozat, ceea ce va pune presiune și pe prețurile cuprinse în ofertele pe care furnizorii concurențiali le vor face consumatorilor, atât casnici, cât și non-casnici. Prețul energiei marfă reprezintă aproximativ 50% din cel din factura finală, restul fiind reprezentat de tarife, contribuții și taxe.
CITEȘTE ȘI Digitalizarea a devenit o prioritate și pe piața imobiliară. Sectorul proptech este propulsat de pandemiePentru luna iunie, prețul energiei electrice tranzacționate pe PZU s-a majorat cu 153,8% (la 76,95 euro/MWh), comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iar volumele cu 9%, ceea ce a făcut ca ponderea energiei tranzacționate pe PZU în total consum să ajungă la 50,76%.
În iulie, de la începutul lunii până în prezent, prețul energiei electrice pe PZU s-a majorat în continuare, atingând o medie de 92,17 euro/MWh.
Cu toate acestea, media prețului pentru ziua următoare (PZU) din iulie din România a doar cea de-a zece ca mărime din Europa, 9 state înregistrând prețuri superioare.
CITEȘTE ȘI Evoluția Artesana: de la business de familie la unul dintre cei mai mari jucători independenți de pe piața lactatelor artizanaleItalia este campioana detașată, cu o medie de 100,52 lei/MWh, urmată îndeaproape de Grecia, cu o medie de 99,48 lei/MWh.
Media prețului PZU pentru întreaga Europă în luna iulie a fost de 90.33 euro/MWh.
Media prețurilor PZU înregistrate în iulie în Europa
În ceea ce privește evoluția de la începutul anului până în prezent, situația este una similară, România ocupând poziția a 9-a, cu un preț de 63,09 euro/MWh, apropiat de cel mediu european, de 62,96 euro/MWh.
Și în ceea ce privește media prețului PZU de la începutul anului până în prezent, Italia este lider, cu un preț mediu de 70,61 euro/MWh, urmată de Grecia, cu unul de 66,02 euro/MWh.
CITEȘTE ȘI FOTO Nelu Iordache, audiat la DNA mai multe ore, a plecat alergând. Scos dintr-un avion Ryanair. "Nu mi-e teamă de nimic."Îngrijorător este însă faptul că majoritatea statelor cu prețuri PZU peste cel al României (Polonia, Slovenia, Ungaria, Croația, Cehia, Serbia) se situează în regiunea Centrală și de Sud-Est a Europei, ceea ce sugerează un deficit de capacități de producție, care se va accentua odată cu sancționarea și, eventual, închiderea centralelor poluante ca urmare a Planului Verde european.
Media prețurilor PZU înregistrate de la începutul anului în Europa
Foarte probabil, scumpirea energiei nu va fi transferată numai în facturile de electricitate achitate de consumatorii casnici, ci și în prețul celorlalte bunuri și servicii comercializate de consumatorii non-casnici, cu efect asupra evoluției ratei inflației pe termen mediu.
De altfel, în minuta ultimei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație a BNR, banca centrală precizează că “impactul inflaționist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens și mai de durată, implicit de natură a afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului de Administrație al BNR, evocând posibile scumpiri mai mari ale prețurilor energiei, precum și creșterile sincronizate ale cotațiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, ce alimentează inflația pe plan mondial. A fost semnalată și posibila creștere a gradului de transferare în prețuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum și pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricțiilor”.