INFOGRAFIC Presiune pe lichiditatea din sistemul bancar în octombrie. Băncile așteaptă o sumă record de la stat

Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a crescut de la 3,9 miliarde de lei în august la 4,2 miliarde de lei în septembrie, lună în care Banca Națională a României a și intensificat operațiunile monetare de drenare a lichidității și a atras în medie cu 1 miliard de lei mai mult la licitațiile săptămânale, la 3,2 miliarde de lei. Pentru a treia lună consecutiv, BNR nu a mai ținut operațiuni repo, indică date analizate de Profit.ro.

Luna octombrie a venit cu o schimbare a situației – licitațiile săptămânale de drenare a lichidității n-au mai scos din bănci niciun leu. La ultima licitație la care băncile au lăsat ceva, cea din 27 septembrie, suma scăzuse oricum la 115 milioane de lei, de la 4,62 miliarde de lei în precedenta săptămână.

CITEȘTE ȘI JD Agro Cocora continuǎ seria de proiecte de expansiune ambițioase

Lichiditatea din sistemul bancar este influențată și de relația cu statul, în special de operațiunile Trezoreriei. Banca centrală, pe lângă operațiunile de piață și facilitățile permanente, mai poate modifica lichiditatea și prin politica valutară. Vânzările de valută duc la scăderea lichidității în lei, în timp ce achizițiile de valută aduc mai mulți bani în piață, care pot fi ulterior sterilizați prin operațiuni de piață. Scăderea lichidității ar putea fi astfel explicată prin intervențiile BNR pentru sprijinirea leului.

Trecerea pe deficit de lichiditate este vizibilă și din creșterea randamentelor pe termen scurt. Dobânda pentru plasamentele interbancare a crescut de la 1,2% în septembrie la 1,8%, în timp ce randamentele titlurilor de stat cu scadențe mai scurte au avansat cu jumătate de punct procentual.

CITEȘTE ȘI Cum previi picarea site-ului în cazul creșterilor masive de trafic

Situația lichidității urmează să se îmbunătățească vizibil la finele acestei luni. Ministerul Finanțelor va rambursa băncilor 9,32 miliarde de lei dintre-o serie de obligațiuni lansate în 2018 și care ajung la scadență, fiind de departe cea mai mare sumă scadentă într-o singură tranșă în acest an. Abia în martie anul viitor mai urmează un vârf de plată ridicat, de 10,5 miliarde de lei.

Chiar dacă situația lichidității se va calma, asta nu înseamnă că dobânzile vor reveni unde au fost. Deja BNR a crescut dobânda cheie de la 1,25% la 1,5% și sunt analiști care estimează că va urma încă o creștere la 2% în noiembrie, la următoarea ședință de politică monetară, în condițiile creșterii accelerate a inflației, care a ajuns la 6,3% pe an în septembrie.

CITEȘTE ȘI BNR avertizează: criza politică pune în pericol leul, inflația ridicată s-ar putea prelungi, firmele sunt amenințate de restructurări și falimente. Banca vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri

O dobândă cheie mai mare înseamnă și dobânzi pe termen scurt mai mari, mai ales dacă banca centrală menține controlul strict al lichidității. Din aceste dobânzi pe termen scurt se compune referința variabilă care se aplică creditelor acordate persoanelor fizice, adică IRCC, care a înlocuit ROBOR în contractele încheiate după 2019.

IRCC se va majora oricum la actualizarea de la începutul anului viitor, pentru prima oară după șase trimestre consecutive de scădere. Din aprilie am putea vedea însă dobânzi și mai ridicate aplicate creditelor în derulare.