Contribuabilii britanici vor suporta costurile Covid "timp de decenii”, urmând a fi expuși unor “riscuri financiare semnificative” ca urmare a impactului costului estimat al măsurilor guvernamentale anti-Covid, care a ajuns deja la 372 miliarde de lire sterline (aproximativ 17% din PIB) la finalul lunii mai, arată mai multe rapoarte ale Comisiei de finanțe publice a Parlamentului britanic, citate de BBC.
În plus, o anchetă nu va finalizată suficient de rapid pentru a învăța lecțiile pandemiei, au precizat parlamentarii britanici.
Datoria guvernului britanic depășește în prezent 2,2 trilioane de lire sterline, sau aproximativ 99,7% din PIB - un procent nemaiîntâlnit din 1960. Cheltuielile implicate de politicile anti-Covid au reprezentat 17% din PIB.
Doar în luna iunie, costurile datoriei publice au fost de 8,7 miliarde de lire sterline.
Comisia oferă exemplul împrumuturilor garantate de statul britanic ca măsuri de susținere a business-urilor afectate de restricțiile anti-Covid adoptate de cabinetul de pe Downing Street, nr. 10. Potrivit parlamentarilor britanici, contribuabilii vor trebui să achite credite eronat acordate sau neperformante în valoare de 26 miliarde de lire, aproape 30% din totalul creditelor garantate de stat, de 92 miliarde de lire.
„Deși recunoaștem că a fost nevoie de relaxarea regulile obișnuite referitoare la deciziile importante privind cheltuieli publice… suntem îngrijorați că acest lucru a creat riscuri serioase a căror combatere se va întinde pe mai mulți ani”, se precizează într-unul dintre rapoarte.
Datoria publică a Marii Britanii s-a majorat de 5 ori în ultimele două decenii (sursa: BBC)
“Date fiind sumele seducătoare cheltuite până în prezent pe măsurile anti-Covid, guvernul trebuie să explice clar cum va fi gestiona această situație în viitor și pe ce perioadă de timp”, a declarat președintele Comisiei, Meg Hillier.
Parlamentarii britanici și-au exprimat și îngrijorarea că “în pofida cheltuielilor de peste 10 miliarde de lire sterline, stocul echipamentelor de protecție personală nu este adecvat scopului”.
Din 32 de miliarde lire cheltuite pe echipamente de protecție de Departamentul de Sănătate și Asistență Socială, comisia susține că au fost distribuite doar echipamente în valoare de 11 miliarde lire, în timp ce articole în valoare de 12,6 miliarde lire se află în prezent în depozite.
În plus, echipamente în valoare de aproximativ 8,4 miliarde de lire comandate din alte țări încă nu au ajuns în Marea Britanie.
Depozitarea echipamentelor nedistribuite costă aproximativ 6,7 milioane de lire sterline pe săptămână, risipa potențială financiară fiind calificată de parlamentarii britanici “inacceptabil de ridicată”, de aproximativ 2 miliarde de lire, de cinci ori mai mare decât suma avansată de Departamentul de Sănătate și Asistență Socială în cadrul unei audieri din ianuarie.
Premierul britanic Boris Johnson a promis că va exista o anchetă publică independentă cu privire la modul de gestionare a pandemiei de către guvern, anchetă care ar urma să fie declanșată în primăvara anului 2022.
În plus, o analiză a partidului laburist sugerează că planurile de vacanță a aproape șase milioane de britanici ar putea fi distruse dacă Spania și Grecia vor fi adăugate pe lista de carantinare specială alături de Franța.
Potrivit laburiștilor, nu mai puțin de 5,85 milioane de persoane, care și-au rezervat vacanțe în „vara haosului”, vor fi obligate să se carantineze la întoarcerea în țară.
Începând cu 19 iulie adulții complet vaccinați care se întorceau în Marea Britanie nu mai erau obligați să se carantineze pentru 10 zile.
Guvernul a eliminat scutirea pentru Franța, pe fondul temerilor legate de varianta Covid Beta, și există zvonuri că intenționează să facă același lucru și în cazul Spaniei și Greciei.
