Banca Națională a României a redus prognoza de inflație pentru acest an la 2,8% și la 2,5% pentru finele anului viitor, ca urmare a efectelor COVID 19 asupra cererii interne în perioada următoare. Banca centrală notează că perspectiva este marcată de incertitudini și că riscurile cele mai mari vin dintr-o creștere a cazurilor de infectare sau o revenire a contaminărilor în viitor care să ducă la o criză economică persistentă.
Rata anuală a inflației coborât de la 4,04% la finele anului 2019 și la 2,68% în aprilie 2020. Banca Națională prognozează că rata anuală a IPC se va menține în intervalul din jurul țintei centrale pe întregul orizont al prognozei, și va fi de 2,8% la finele anului curent și la 2,5% la sfârșitul anului viitor. Față de Raportul precedent, indicatorul este proiectat la valori mai reduse cu 0,2 puncte procentuale la finalul anului curent și cu 0,7 puncte procentuale pentru decembrie 2021.
BNR notează că, pe termen scurt, au crescut presiunile inflaționiste în segmentul alimentar – atât pe fondul perturbării lanțurilor de distribuție globale, cât și al majorării sensibile în context pandemic a cererii de bunuri de uz curent – și că este de așteptat acestea să domine presiunile dezinflaționiste de la nivelul prețurilor produselor energetice (combustibili și gazele naturale), care s-au ieftinit considerabil la nivel internațional.
Pe termen mediu, însă, BNR se așteaptă ca șocul pe partea de cerere să ducă la o corecție a inflației de bază, care ar urma să ajungă la 2,2% la finele anului viitor, sub ținta centrală de inflație de 2,5%, ceea ce se transpune printr-o rată mai mică a inflației IPC.
“Această evoluție se datorează impactului semnificativ și așteptat a fi persistent exercitat de deficitul de cerere agregată format în economie în prima parte a anului curent”, scrie BNR în Raportul trimestrial.
“Propagarea crizei de sănătate publică ocazionate de noul coronavirus a condus la blocaje ample ale lanțurilor de valoare adăugată, afectând osatura de producție de la nivel global, la creșteri semnificative ale volatilității de pe piețele financiare, ce grevează asupra disponibilității la timp și în volumele optime a surselor de finanțare, și la sporirea fără precedent a incertitudinii agenților economici, având ca efect perturbarea în mod sever a deciziilor economice ale acestora. Coroborate măsurilor administrative impuse de autorități în vederea limitării extinderii contaminării cu noul virus, acestea s-au transpus și într-o contracție de proporții a cererii agregate din economie”, notează banca centrală.
BNR arată că o prognoză a evoluției prețurilor este dificil de realizat în momentul de față și că dacă pe termen scurt o parte a producătorilor ar putea crește prețurile bunurilor și ale serviciilor oferite ca urmare a majorării temporare a cererii pentru anumite produse (de exemplu alimente), întârzierea revenirii economice pe o perioadă mai lungă ar putea duce la presiuni dezinflaționiste din scăderea cererii și la o inflație mai mică decât cea prognozată.
Un efect advers asupra presiunilor inflaționiste ar putea veni din prelungirea pandemie, care ar putea reduce oferta de produse, în condițiile în care lanțurile globale de producție și distribuție ar fi afectate – ar fi dificilă integrarea producătorilor locali într-un timp și la costuri rezonabile, notează BNR.
Banca centrală se așteaptă, în scenariul de bază, ca actuala criză să producă doar efecte temporare asupra economiei – o cădere adâncă în trimestrul 2, urmată de o revenire în trimestrul 3. Astfel, va fi afectat doar poziția ciclică a economiei (deviația PIB) în acest an, și mai puțin PIB potențial, economia urmând să treacă pe un deficit de cerere agregată, la un nivel pe care BNR spune că nu îl poate estima cu precizie.
“Unul dintre cele mai relevante riscuri ar putea fi acela al transformării acesteia într-o criză persistentă, fie prin prelungirea situației medicale pe o perioadă mai lungă de timp, fie prin o posibilă reinflamare a cazurilor de contaminare în viitor. Astfel de evoluții ar fi de natură să pericliteze refacerea potențialului productiv al economiei”, notează BNR.
Deficitul de cont curent se va deteriora în continuare în acest an și va depăși probabil valoarea reper de 4% din PIB stabilită de Comisia Europeană în cadrul tabloului de riscuri economice. Contul curent este afectat și de înrăutățirea deficitului bugetar, în condițiile cheltuielilor destinate atenuării efectelor crizei de sănătate, în paralel unui declin important al veniturilor bugetare, ca urmare a deteriorării rapide și extrem de ample a activității economice, consideră BNR.
