Încrederea analiștilor financiari în economia românească continuă să scadă la început de toamnă, pe fondul decelerării economiei și a creșterii taxelor.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut ușor în luna septembrie, (cu 0,5 puncte) la valoarea de 47,4 puncte. La finele primăverii indicatorul ajungea la 59 de puncte.
Evoluția din septembrie vine pe fondul scăderii componentei de condiții curente.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a scăzut față de luna precedentă și s-a situat la valoarea medie de 6,86%.
“Încetinirea creșterii economice precum și noile măsuri fiscale s-au reflectat și în componenta de condiții curente a indicatorului de încredere, componenta care a înregistrat o scădere de 6,6 puncte față de exercițiul anterior. De asemenea, conduita politicii fiscale s-a reflectat în anticipațiile de deficit bugetar pentru anul curent, deficitul anticipat pentru acest an înregistrând cea mai mare valoare de la începutul anului”, arată Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
Analiștii se așteaptă la o creștere a PIB de 2,2% în acest an, mai puțin de jumătate din dinamica pe anul trecut – în sondajul din luna mai, analiștii anticipau o creștere de 2,7% în 2023. Economia a încetinit la 1,7% în prima jumătate a anului curent, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2022, mai ales pe fondul încetinirii consumului.
Peste 84% dintre respondenți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Nu a fost înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0169 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0607 lei pentru un euro.
53% dintre analiști se așteaptă la o scădere a prețurilor proprietăților rezidențiale în următoarele 12 luni, în timp ce 42% anticipează că prețurile vor rămâne stabile. De asemenea 73% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 21% că sunt corect evaluate. Atât ponderea celor care se așteaptă la o scădere a prețurilor cât și a celor care le consideră supraevaluate a crescut față de mai (cu 4,5, respectiv 27 de puncte procentuale).
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an este de 5,8%, cu 1 punct procentual peste nivelul anticipat în mai. La 9 luni, deficitul a urcat deja la 3,6% din PIB, față de 3% în aceeași perioadă din 2022.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.
