Guvernul nu este de acord cu inițiativa legislativă privind înființarea platformelor online de finanţare participativă, cunoscute sub denumirea crowdfunding, și care au devenit în lumea occidentală una din principalele forme de atragere a finanțării pentru toate tipurile de afaceri de tip start-up. Banca Națională a României a transmis însă atât Guvernului, cât și Parlamentului că este de acord cu proiectul, cu condiția preluării unor observații.
Platformele de crowdfunding permit unui start-up să atragă finanțare pentru proiecte specifice din cele mai variate domenii, de la IT, la cercetare sau sport. Cele mai cunoscute astfel de platforme sunt Kickstarter, GoFundMe, IndieGoGo, Fundable, Crowdrise, Crowdfunder, RocketHub, Appbackr sau AngelList, care strâng anual miliarde de dolari pentru inițiative de afaceri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Topul proiectelor finantate prin crowdfunding in 2014, sursa Forbes.com
Mai mulți parlamentari, în majoritate aparținând PSD, dar și de la PNL, UDMR sau ALDE, au depus în 2015 un prioiect de lege care reglement modalitatea de funcţionare a platformelor online de finanţare participativă (crowdfunding) și în România.
Conform proiectului de lege, prezentat de Profit.ro, platformele de crowdfunding ar urma să fie constituite ca societăți comerciale, având drept scop să pună în legătură investitorii cu dezvoltatorii de proiecte, prin intermediul site-urilor web.
Inițiativa legislativă stabilește că finanțarea participativă este destinată unui proiect specific și poate fi pusă în aplicare prin emiterea de părți sociale, acțiuni, obligațiuni sau titluri de creanță, suma maximă ce poate fi colectată pentru un proiect fiind limitată la un 1 milion euro, echivalent în lei.
Pentru a funcționa legal, societatea trebuie să înregistreze platforma de finanțare participativă la Autoritatea de Supraveghere Financiară, iar capitalul social să fie de cel puțin 25.000 euro.
Poiectul a fost adoptat în noiembrie 2015 de majoritatea senatorilor și fără niciun vot împotrivă, iar de atunci nu a reușit să fie dezbătut în comisiile pentru politică economică și pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, în ciuda faptului că alte trei comisii au avizat proiectul pozitiv încă de la finele anului 2015.
Mai mult, potrivit avizului dat de aceste comisii, Banca Naţională a României susţine iniţiativa legislativă, conform punctului de vedere transmis încă din noiembrie 2015, cu unele propuneri de revizuire şi modificare a textului, acestea fiind transmise şi Guvernului.
De asemenea, ASF a transmis observațiile sale de îmbunătățire a proiectului, iar Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale din Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să constituie un grup interministerial pentru a transmite parlamentarilor alte propuneri de modificarea a proiectului.
Guvernul Tudose a transmis însă recent Parlamentului că nu susține inițitiva pentru că platformele ar oferi servicii de intermediere financiară, care necesită autorizare specială, și nu servicii comerciale pentru dezvoltatori.
Potrivit Executivului, în proiectul de lege, platforma de finanțare participativă oferă serviciul de "colectarea sumelor de la investitori și virarea lor, la finalizarea termenului de finanțare, după caz, dezvoltatorilor de proiecte sau rambursarea sumelor către investitori”.
”Având în vedere că operatorul platformei de finanțare participativă intră în posesia fondurilor, pe care urmează să i le pună la dispoziție beneficiarului (…), acesta realizează, în opinia noastră, activitate de intermediere financiară prin furnizarea unui serviciu de plată. Considerăm că serviciul descris la acest articol nu poate fi asimilat niciunuia dintre serviciile care pot fi furnizate fără obținerea unei autorizații din partea Băncii Naționale a României.
Conform Guvernului, proiectul de lege nu stabilește în mod clar mecanismul de transfer al sumelor de bani între investitorii și dezvoltatorii de proiecte, astfel încât să rezulte faptul că societatea care administrează platforma nu desfășoară servicii de plată, și nici nu a prevăzut explicit faptul că serviciile de plată se derulează prin intermediul unui prestator de servicii de plată.
Executivul a mai indicat drept aspecte generatoare de risc lipsa din proiect a unor prevederi referitoare la formele de protecție a investitorilor, precum și nereglementarea modalității prin care se face redistribuirea fondurilor de către investitori, având în vedere că, în cazul unor modele de business, dezvoltatorii de proiecte nu cunosc identitatea investitorilor.
Prin urmare, Guvernul nu susține forma actuală a proiectului, dar nici nu propune vreo modalitate de îmbunătățire a acestuia, existând riscul ca nici comisiile de specialitate, în lipsa unor propuneri venite de la grupul interministerial menționat, să nu mai insiste asupra proiectului și să propună respingerea acestuia.
Lipsa unui cadrul legislativ pentru platformele de crowdfunding, care sunt principala sursă de finanțare privată a tinerilor antreprenori din întreaga lume, s-ar putea dovedi nefastă pentru mediul de afaceri local.
În prezent, programul Start-Up Nation, finanțat de la buget, are în acest an fonduri de 1,71 miliarde lei (377 milioane euro), asigurând sprijin financiar pentru 10.000 de noi firme înființate după 31 ianuarie 2017, dar grantul maxim care poate fi acordat este de 200.000 lei.
