Cetățenii din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a avea nevoie de o viză de ședere în scop de muncă, a decis Guvernul.
Guvernul a aprobat o serie de faclități pentru cetățenii din Ucraina, iar setul de măsuri aprobate cuprinde și soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, astfel încât aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din muncă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cetățenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului român.
Prin această declarație, ei își asumă că îndeplinesc condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați și că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pe teritoriul României.
De asemenea, cetățenii proveniți din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obținerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de ședere în scop de muncă.
Actul normativ include și mecanismul de decontare a serviciilor de asistență umanitară asigurate de statul român.
Alte măsuri în sprijinul cetățenilor ucraineni
Asistență medicală
Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență.
De asemenea, refugiații ucraineni vor fi incluși în programele naționale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente și asistență medicală adecvată.
Dreptul la educație
Copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și din aceleași bugete cu antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.
Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, va asigura resursa umană pentru cuprinderea tuturor minorilor în programele de învățământ, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice. În situația în care resursa umană este insuficientă, activitatea didactică și activitatea de consiliere școlară va putea fi realizată de studenții din universitățile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.
De asemenea, copiii ucraineni vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.
Statul român le va asigura și dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute de lege, pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, dar și de dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.
Studenți
În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești, Ministerul Educației va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităților/instituțiilor de învățământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de școlarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat.
Cazare elevi și studenți
Pentru refugiații cazați în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private, se acordă o subvenție pentru cazare 50 lei/refugiat/zi și masă în cuantum de 20 lei/refugiat/zi, pe o perioadă de până la 90 de zile.
Protecția copilului
Un aspect important se referă la protecția copiilor ucraineni care vin în România, neînsoțiți. O problemă semnalată de societatea civilă din primele zile ale agresiunii militare.
Prin actul normativ aprobat se reglementează statutul minorului neînsoțit ca fiind cetățeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoțit de niciunul dintre părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane.
Protecția persoanelor cu dizabilități
Potrivit actului normativ, persoanele cu dizabilități însoțite sau neînsoțite, care rămân în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale de protecție prevăzute de lege: locuințe protejate, centre de pregătire pentru viață independent, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/criză.
Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice.
De asemenea, pentru persoanele adulte cu dizabilități care provin de pe teritoriul Ucrainei și care nu dețin documente de identitate valabile, se propune inițierea procedurilor aplicabile în materia azilului, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea acordării serviciilor rezidențiale.
Autoritățile administrației publice locale vor avea posibilitatea să angajeze asistenți sociali în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.
