Firmele din România și-au îmbunătățit profitabilitatea și situațiile financiare în pofida anului pandemic 2020, când au fost impuse cele mai dure restricții guvernamentale. Unele sectoare au avut mai mult de câștigat anul trecut, în timp ce altele, precum serviciile pentru populație și industria extractivă, au fost puternic afectate de pandemie.
Rezultatul net al firmelor din România a crescut anul trecut cu 9,7% la 99,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un record istoric, arată datele prezentate de Banca Națională a României. Deși ritmul de creștere a profitului s-a mai temperat față de anii precedenți, evoluția este însă una remarcabilă, în condițiile în care anul trecut au fost impuse măsuri de lockdown în contextul pandemiei COVID-19 și care, împreună cu o cerere externă avariată, a dus la o contracție a economiei de 3,9% în termeni reali.
Numărul firmelor care au înregistrat profituri a crescut anul trecut cu 4,6% la 419.500 și a crescut și valoarea mediană a profitului. Firmele de stat au înregistrat și ele profituri mai mari, cu o creștere a rezultatului net la 1,3 miliarde de lei, pe fondul creșterii profitabilității firmelor din sectorul energetic.
Nu toate sectoarele de activitate au beneficiat egal de pe urma îmbunătățirii randamentului anul trecut.
Astfel, companiile de utilități și-au majorat profitul de circa patru ori(!) de la 1,1 la 4,4 miliarde de lei, în timp ce creșteri de 13-15% au fost și pentru cele din imobiliare (4,7 miliarde de lei), servicii pentru întreprinderi (24,5 miliarde de lei), comerț (30 de miliarde de lei). Profitul industriei prelucrătoare a crescut cu un sfert la 15,5 miliarde de lei, față de o scădere de 17% în 2019 – deși în industrie cererea externă a fost scăzută, lucru vizibil și din datele privind exporturile -, în timp ce cel al sectorului construcțiilor a avansat cu 29% la 11,6 miliarde de lei, continuând ratele importante de creștere din ultimii ani.
Pe de altă parte, firmele care oferă servicii pentru populație – aici intră cele din industria ospitalității și petrecerii timpului liber – au pierdut peste jumătate din profit la 3,7 miliarde de lei. Profitul din industria extractivă a scăzut cu mai bine de o treime la 3,2 miliarde de lei, pe fondul scăderii cererii, în timp ce agricultura a avut un an foarte slab, ceea ce s-a văzut într-o scădere a profiturilor nete ale firmelor agricole cu o treime la 2,3 miliarde de lei.
La nivelul diviziunilor CAEN, cele mai afectate au fost firmele care extrag petrol și gaze naturale- diminuare a profiturilor cu 1,9 miliarde lei, respectiv cu 44%), restaurantele - scădere a profiturilor cu 1,5 miliarde lei, sau 64% și hotelurile - diminuare a profiturilor 1,3 miliarde lei, respectiv cu 90% față de anul 2019.
Firmele au fost susținute cu amânări la plata unor taxe și mai ales cu acoperirea salariilor de la bugetul de stat în perioada în care activitatea le-a fost suspendată. Companiile au mai beneficiat și de moratorii la plata ratelor la bănci.
Numărul firmelor care au înregistrat pierderi a rămas ridicat și anul trecut: 233.000 de firme sau 32% din companiile active în economie, în creștere față de 2019. Pe de altă parte pierderea netă agregată s-a redus la 35 miliarde lei, față de -36,7 miliarde lei în anul 2019.
O treime din firmele care au avut pierderi anul trecut au mai avut pierderi și în 2019 și 2018 și aproape 7% au avut pierderi opt ani la rând.
“Persistența pierderilor rămâne una dintre principalele cauze ale erodării capitalului și a nivelului ridicat de necesar de capitalizare și arată o disciplină scăzută de plată a sectorului și o eficiență scăzută a mecanismelor de închidere a firmelor neviabile”, arată BNR în raportul de stabilitate financiară.
Firmele și-au majorat și capitalurile proprii cu profiturile obținute – o creștere de aproape o zecime. Această evoluție, împreună cu o creștere mai mică a datoriilor (sub 4%), a dus la o scădere a gradului de îndatorare (datorii în capitaluri) până la un nivel de 172%, față de 181% în 2019.
La nivel microeconomic, distribuția gradului de îndatorare este asimetrică și aproape jumătate din firme au o valoare peste pragul semnal de 2 – dintre acestea, aproape 80% depășesc pragul de 10, avertizează BNR. Firmele îndatorate peste pragul semnal au o importanță ridicată în economie: activele lor reprezintă 46% din totalul companiilor nefinanciare, acestea produc 38% din valoarea adăugată brută la nivelul firmelor, angajează 46% din totalul salariaților și dețin 56% din expunerile sectorului bancar către companiile nefinanciare.
BNR mai subliniază și că lichiditatea s-a îmbunătățit la nivel agregat anul trecut – o creștere de 4,5 puncte procentuale la 111,6%. Capacitatea de acoperire a cheltuielilor operaționale zilnice din activele curente a crescut până la 211 zile, comparativ cu 190 de zile în anul 2019. Singurele sectoare unde lichiditatea nu s-a îmbunătățit sunt cele ale serviciilor pentru populație și comerțul. Mai mult, companiile și-au majorat și depunerile la bănci cu un sfert între martie 2020 și august 2021 la 159,1 miliarde lei.
Măsurile guvernamentale amintite s-au bazat pe menținerea lichidității firmelor. Și BNR a folosit anul trecut injecții de lichiditate în sectorul bancar prin operațiuni repo și chiar achiziția de titluri de stat, în timp ce finanțarea a fost ieftinită. Firmele au beneficiat, de asemenea, de linii de credit garantate de stat în proporție de 90%.
Banca centrală estimează că circa 36% din firme se pot confrunta cu probleme de lichiditate. Aceste firme, care au o valoare a lichidității generale sub pragul semnal de 100 însumează 33% din activele totale ale companiilor nefinanciare, generează 23% din valoarea adăugată brută și angajează 31% dintre salariați.
Restanțele la plata furnizorilor – așa numitul credit comercial – au scăzut anul trecut cu aproape 10% la 40,7 miliarde de lei. Au crescut arieratele față de bugetul de stat cu 2,7 miliarde lei – ca urmare a facilităților amintite. De asemenea, și restanțele către alți creditori au înregistrat o majorare semnificativă de 3,7 miliarde lei, dar acest lucru reprezintă, însă, un caz o izolat (o singură companie de stat a înregistrat o creștere importantă a acestui tip de restanțe), arată BNR.
În anul 2020, termenul de recuperare a creanțelor la nivel agregat a înregistrat o creștere de 8,5%, până la 92 zile (față de 85 de zile în anul 2019), pe fondul dificultăților create de pandemia de COVID-19 Termenele au crescut în toate sectoarele, cu excepția celui imobiliar.
Și rata creditelor neperformante la bănci a scăzut în aproape toate sectoarele anul trecut, evoluție ce s-a menținut și în acest an, cu excepția sectorului imobiliar și a celui al serviciilor pentru populație. Cea mai importantă scădere a neperformanțelor este în sectorul construcțiilor – de la 18% la 10%.
Necesarul de capitalizare pentru ca cele 248.700 de companii cu capitaluri negative să ajungă la nivelul reglementat este de 146,7 miliarde lei, în scădere cu 5,1% față de anul 2019.
