Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.
Ce așteptări au băncile în legătură cu veniturile clienților în perioada următoare, produsele bancare ale viitorului, ce se va întâmpla pe bursă și cu RCA anul viitor, alături de multe alte teme, va fi anunțat la Videoconferința Profit Financial.forum - Finanțăm repornirea economiei - Ediția a IV-a.
Videoconferința, programată pentru 8 decembrie, va fi organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank și Grupul Nordis, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Detalii AICI
Finanțele au ieșit în piață cu două emisiuni de titluri de stat cu scadența în octombrie 2027, respectiv aprilie 2036. Pentru ambele emisiuni a fost stabilite noi maxime ale randamentelor de când sunt în circulație.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, pentru titlurile scadente în 71 de luni a venit de la bănci o cerere de 764 de milioane de lei, peste prospectul de 500 de milioane de lei, din care partea adjudecată a fost de 691 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a extins împrumutul, chiar dacă randamentul mediu a ajuns la 5,11%, față de 3,75% în septembrie sau 3,25% în august sau chiar 2,39% în februarie.
Titlurile scadente în 173 de luni au atras cerere doar 168 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Chiar și cu interesul scăzut al investitorilor, Finanțele nu s-au sfiit să tragă mare parte din sumă, adică 136 de milioane de lei, la un randament mediu de 5,58%. Este cel mai mare randament acceptat de Finanțe de după martie 2013 încoace. Titlurile pe o scadență atât de îndepărtată reclamă un randament mai mare, dar și aici este o creștere accelerată față de lunile precedente, de la 4,33% în septembrie sau 4,14% în mai.
De altfel, randamentele au crescut luni și în piața secundară pe toate scadențele. Titlurile pe 10 ani au ajuns la 5,26% (+3 puncte de bază față de joi). Piețele nu au sărbătorit încheierea crizei politice prin formarea unei noi coaliții de guvernare între PSD, PNL și UDMR.
Creșterea randamentelor vine în contextul în care BNR a adăugat doar 0,5 puncte procentuale la dobânda cheie în această toamnă, fiind banca centrală din Europa Centrală și de Est cu cea mai puțin amplă înăsprire a politicii monetare, în condițiile în care România are cea mai ridicată inflație, estimată să sară de 8% în primăvara anului viitor. Astfel, dobânda reală din România este cel mai adânc în teritoriu negativ.
BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la dobânda de politică monetară de 1,75%, în scădere față de 7,9 miliarde de lei săptămâna trecută. Analiștii BCR anticipau scăderea sumelor plasate de bănci, în condițiile în care acestea păstrează spațiu pentru noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii ce începe miercuri.
Banca centrală și-a reînnoit angajamentul pentru gestionarea fermă a lichidității din sectorul bancar. Lichiditatea mai redusă favorizează stabilitatea cursului de schimb, însă leul arată o stabilitate ce nu poate fi explicată doar prin acest canal. Astfel, săptămâna trecută coroana cehească a scăzut cu 0,8%, zlotul polonez cu 1,3% și forintul maghiar cu 0,2%, în timp ce leul a pierdut doar 0,1%. Evoluția vine în contextul în care băncile centrale care emit primele două monede au luat decizii peste așteptările analiștilor privind întărirea politicii monetare, Ungaria a continuat traseul anticipat, iar BNR a dezamăgit așteptările pieței.
Factorii fundamentali arată că România are cea mai slabă poziție externă din regiune, cu un deficit de cont curent foarte ridicat și în creștere (de la 5% anul trecut la 6,5% din PIB în acest an, în timp ce restul țărilor au excedente sau deficite de circa 2%), un deficit bugetar peste limita Maastricht în ultimii trei ani și estimată să rămână peste 3% până în 2024.
