Analiza exporturilor nete relevă adevărata valoare adăugată de sectorul industrial și cel agricol din România. Vindem vegetale și mașini, cumpărăm materii prime, mâncare și carburanți. Exporturile brute ale României se ridică la 93,1 miliarde euro. Însă exporturile nete, care reprezintă diferența dintre exporturile și importurile brute, pe aceleași categorii de produse, au un total de doar 19,4 miliarde euro.
Analiza Profit.ro arată că diferența între exporturile brute și cele nete este substanțială, indicând faptul că România nu exportă întotdeauna valoare adăugată. Deși produsele exportate în mod brut sunt semnificative, mai ales în domenii precum mașinile sau echipamentele electrice, exporturile nete arată o imagine mai clară a valorii reale adăugate de economia noastră.
Ce indică exportul net
Exporturile nete pot indica ce parte din economia României este dependentă de importuri pentru a produce mărfuri destinate exportului. Un exemplu este categoria mașini, aparate și echipamente electrice, care domină exporturile brute cu 26,3 miliarde euro, însă importurile în această categorie sunt mai mari, de 32,1 miliarde euro. Aceasta arată două lucruri: materialele și componentele necesare pentru producția acestor bunuri sunt importate, ceea ce reduce valoarea netă a exporturilor, dar și faptul că poate exista cerere internă pentru produse din import similare cu cele exportate.
Importurile pot include de la materii prime sau componente esențiale pentru producție, până la produse semifinite, care sunt ulterior prelucrate și asamblate în România înainte de a fi exportate și chiar tranzit internațional, în care mărfuri trec prin România fără a fi produse aici, dar care sunt înregistrate temporar ca importuri.
Iată topul celor mai mari valori ale exporturilor nete, pe produse, în 2023:
Rolul exporturilor nete în evaluarea economiei României
Exporturile nete ne arată adevărata valoare adăugată de sectorul industrial și agricol din România. De exemplu:
Cerealele au un export net de 3,4 miliarde euro. România este un exportator tradițional de produse agricole, în special de cereale, unde exporturile nete sunt semnificative. Importurile de produse vegetale sunt relativ mici în comparație cu exporturile brute, ceea ce face ca acest sector să fie unul dintre puținele domenii în care România adaugă valoare în mod semnificativ fără a depinde de importuri.
Notăm că valoarea mare a exporturilor de cereale a fost influențată de importurile (tranzit) de cereale din Ucraina, exonerate de taxe și contingente în cadrul acordurilor comerciale temporare cu UE. Datele INS arată că în 10 ani, între 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia și 2023, valoarea importurilor din Ucraina în România s-a triplat, la 1,5 miliarde de euro.
Automobilele au o valoare netă de 2,2 miliarde euro, sugerând că, deși această industrie este importantă, există importuri semnificative pentru componente, echipamente de producție și vehicule importate pentru piața internă și, cel mai probabil, pentru piața externă.
Deși România importă componente pentru asamblarea vehiculelor, valoarea adăugată în țară este suficient de mare pentru a genera un surplus comercial. Acest lucru se datorează companiilor auto mari, precum Dacia și Ford. Totodată există o industrie mare internă de componente pentru mașini, care se regăsește în topul exporturilor nete, cum ar fi cea a cauciucului (+1,2 miliarde de euro).
Referitor la importurile de materii prime și semifabricate, în cazul unor industrii, cum ar fi cea a textilelor și cea a lemnului brut, România le importă, le procesează local și le exportă ca produse finite sau semifinite (lohn). În cazul produselor precum mobilierul sau produsele din lemn, exporturile nete arată că România are capacitatea de a adăuga valoare la aceste materii prime, dar exporturile brute arată și o dependență de importuri în lanțul de producție.
Produsele vegetale și semințele oleaginoase se numără printre alte produse agricole importante pentru economia de export a României. Așadar, în mare, exporturile nete ne arată că România își împarte câștigul net din export mai ales din agricultură și apoi din industrie.
Exemplu de cât de departe e exportul brut de cel net
Există un exemplu concret unde exportul net diferă enorm ce cel brut, cel din statisticile periodice publicate de INS. Este cazul categoriei mașinilor, aparatelor și echipamente electrice, care conduce topul exporturilor brute ale României, cu 26,3 miliarde euro în 2023. Însă importurile brute pe aceeași categorie de produse este de 32,1 miliarde euro, astfel că, de fapt, se ajunge la un deficit net evident.
Aici intervine posibilitatea ca produsele finite exportate de România în această categorie să includă în mare parte piese și subansambluri importate, ceea ce duce la un export net negativ. De asemenea, la acest rezultat pot contribui și consumul intern de echipamente străine, și tranzitul din comerțul internațional.
Extremitatea negativă a topului: Fier, carburanți, pastile și mâncare
Există și partea negativă a clasamentului exporturilor nete, care e dominată de metale, produse energetice, produse chimice (pentru agricultură), farmaceutice și carburanți. Iată topul produselor care contribuie cel mai mult la deficitul comercial al țării:
Metalele
Exporturi brute: 8,2 miliarde euro
Importuri brute: 12,3 miliarde euro
România exportă o cantitate semnificativă de produse din metale, dar importurile brute sunt considerabil mai mari. Acest lucru sugerează că, deși România produce metale, o mare parte din materia primă este importată, procesată și exportată ca produs finit sau semifabricat. Deficitul în această categorie arată că există o dependență ridicată de materii prime externe.
Combustibili și uleiuri minerale
Exporturi brute: 4,9 miliarde euro
Importuri brute: 10,4 miliarde euro
România exportă produse petroliere și combustibili minerali, însă importurile în acest sector sunt mai mari. Deficitul sugerează o dependență semnificativă de materii prime externe, compensată doar parțial de capacitatea de procesare internă.
Produse alimentare, băuturi și tutun
Exporturi brute: 4 miliarde euro
Importuri brute: 6,2 miliarde euro
Produsele alimentare pentru consumul intern contribuie foarte mult la dezechilibrul balanței comerciale. La această categorie e un minus de 4 miliarde de euro. Tutunul iese din calcul, pentru că strict pe această categorie de produse România are un export net pozitiv de 1,2 miliarde de euro, alimentat de fabricile interne.
Diferențele dintre exporturile brute și exporturile nete arată că, deși România are potențial în anumite sectoare, multe industrii sunt puternic dependente de importuri, în special în tehnologie, metalurgie și produse chimice.
România a încheiat 2023 cu un deficit comercial de 29 de miliarde de euro.
