Planul fiscal structural pe termen mediu pe care România trebuie să îl trimită Comisiei Europene are printre obiective reducerea deficitului bugetar la 2,4% abia în 2031, încadrarea în limita de îndatorare de 60% din PIB, precum și investiții publice foarte ridicate, de 7,9% din PIB în 2025, de 7,7% din PIB în 2026 și de 6,6% din PIB în 2027, ulterior investițiile fiind păstrate la peste 5% din PIB, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
De asemenea, printre obiective se numără și Jaloanele 207 și 208 din PNRR, care prevăd reducerea și eliminarea de stimulente fiscale, reducerea și eliminarea de facilități pentru anumite categorii - cum sunt angajații din construcții.
Este vizată și și extinderea impozitării ecologice, respectiv a taxării pe hidrocarburi, în contextul trecerii la energie regenerabilă.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Obiectivele Planului fiscal structural fac referire clară la îndeplinirea a două jaloane importante din PNRR, cu implicații fiscale majore la începutul anului următor. Chiar dacă Guvernul a luat încă din anii trecuți unele măsuri de restrângere a facilităților și stimulentelor fiscale considerate excesive, anul următor ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivele asumate față de Comisia Europeană, cele din PNRR, dar și cele legate de deficit.
Guvernul a luat deja unele măsuri pentru reducerea stimulentelor fiscale excesive și pentru reducerea unor facilități.
Acum, noile calcule prevăd, potrivit informațiilor Profit.ro, că nivelul îndatorării statului ar putea trece temporar în perioada acoperită de plan, de șapte ani, peste nivelul de 60% din PIB.
Informații obținute de Profit.ro
Obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu sunt
a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB;
c) Un nou model de finanțe publice ale României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente de funcționare ale Statului Român din veniturile operaționale (curente) întrucât prin PFTM deficitul activității curente a Statului determinat de nevoia de fonduri publice pentru funcționarea serviciilor publice este de 0% în anul 2029, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni ESA să fie alocat pentru finanțarea cheltuielilor cu investițiile;
d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;
e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031 determinate de implementarea jalonului 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente anual cu un procent de minim 0,5% din PIB;
Deficitul va fi semnificativ mai ridicat
Profit.ro a anunțat la începutul lunii octombrie, citând surse guvernamentale, că Guvernul s-a înțeles la nivel informal cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată la 7,9% din PIB în termeni ESA (standardul utilizat la nivel UE).
Deficitul în termeni cash (standardul utilizat intern în România) ar urma să se situeze la circa 8%, în jurul a 142 miliarde lei. Sursele Profit.ro au arătat că planul urmează să prevadă un deficit de 7,9% ESA pentru anul acesta și o ajustare la 7% anul următor. Planul va parcurge mai multe etape, urmând să fie acceptat oficial de către Comisie la o dată ulterioară.
Prognoza de primăvară a Comisiei Europene indică un deficit de 6,9% în termeni ESA pentru România (similar cu deficitul cash stabilit de Guvern la rectificare), dar estimarea CE va fi revizuită, odată cu publicarea în următoarea perioadă a prognozei economice de toamnă, la 7,9%, potrivit surselor Profit.ro.
După publicarea acestor informații, surse oficiale au transmis Profit.ro o poziție mai nuanțată, anume că Guvernul discută cu CE pentru un deficit mai ridicat față de estimarea din prezent (de 6,9% în prognoza de primăvară a Comisiei Europene), punctul de plecare acum în discuții fiind 7,9%, nivel care va fi noua estimare de deficit pentru acest an pentru România în prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Potrivit acestora, în prezent nu s-a ajuns, încă, la vreun acord.
