Creditul neguvernamental a accelerat în iunie, când a avut cel mai mare ritm de creștere lunar din ultimii doi ani și cea mai mare creștere anuală din ultimele 13 luni. Revenirea creditării vine pe fondul scăderii inflației, ceea ce a făcut ca ratele reale de dobândă să crească.
Băncile au majorat soldul creditelor credite private cu 7,2 miliarde de lei în iunie sau 1,8% și au depășit borna de 400 de miliarde de lei în finanțări în sold. Nominal, este una dintre cele mai mari creșteri lunare a creditării din ultimii ani. Este de asemenea cea mai mare creștere procentuală de după iunie 2022, respectiv de după noiembrie 2021, dacă ajustăm cu inflația.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Față de iunie 2023, creditarea a crescut cu 6,7% în termeni nominali, cel mai bun ritm de după mai 2023. Creditul în lei a crescut cu 8,7%, în timp ce cel în valută, până de curând preferatul companiilor, s-a majorat cu 2,7%.
Inflația a început să crească de la începutul lui 2021 și a accelerat puternic în primăvara lui 2022. Pe fondului unui deficit de lichiditate, dar și a creșterii ratelor de dobândă de către Banca Națională a României, băncile au majorat dobânzile la credite, astfel că din toamna lui 2022 a început un declin – ritmul anual de 15-17% s-a dus la 4-5% -, din care acum pare că iese.
CITEȘTE ȘI Industria ușoară se „subțiază” tot mai tare. Noi concedieri anunțateMai mult, dacă ajustăm cu inflația , creditul s-a contractat timp de 19 luni consecutive între octombrie 2022 și aprilie 2024. În aprilie (+0,5%) și iunie (+1,8%) avem primele creșteri reale anuale ale creditului în acest interval.
De notat că pe măsură ce inflația a coborât de la un nivel de două cifre la circa 5% în ultimele luni, rata reală de dobândă la împrumuturi a devenit real pozitivă și în creștere, fiind de circa 3% în mai, comparativ cu -0,7% în mai 2023. Asta înseamnă că creditele s-au scumpit în termeni reali, chiar dacă pe alocuri dobânzile nominale s-au redus – cum s-a întâmplat în cazul împrumuturilor pentru companii, respectiv a celor pentru consum adresate populației.
Masa monetară intermediară (M2), care reprezintă depozitele la termen plus depozitele din conturile curente și numerarul în circulație, a scăzut cu circa 5 miliarde de lei în iunie față de mai, până la circa 585 de miliarde de lei. Pe de altă parte, ritmul anual a rămas relativ ridicat, la 9,7%, însă sub nivelul de 10-11% din precedentele 9 luni. Evoluția vine pe fondul scăderii depozitelor cu 1,2% la 585,4 miliarde de lei în iunie comparativ cu luna precedentă, în timp ce ritmul de creștere anual s-a păstrat în jurul a 10%.
CITEȘTE ȘI România - cel mai mare exportator de cereale din UENumerarul în circulație a crescut cu 9,5% în ultimul an, la circa 116,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele overnight s-au majorat cu 6%, la aproape 298 de milioane de lei. De la finele anului trecut s-a oprit tendința de scădere a banilor din conturi curente – posibil ca populația și firmele să fi fost mai puțin atrase să mute resursele către depozitela termen, unde dobânzile au scăzut, pe măsură ce inflația s-a redus.
În termeni reali, masa monetară a crescut cu 4,5% în ultimul an, în timp ce depozitele s-au majorat cu 4,6%.