Ministerul Finanțelor a început săptămâna cu o emisiune de obligațiuni de peste 300 de milioane de lei. Randamentele și-au reluat creșterea, în ton cu evoluția regională, și au depășit din nou pragul de 8% pentru scadențele mai lungi. Doar Ungaria plătește dobânzi mai mari decât România.
Băncile au depus oferte de aproape 518 milioane de lei pentru achiziția titlurilor cu scadența în octombrie 2027 scoase la licitație la un prospect de 300 de milioane de lei. Față de licitațiile recente, când a luat cât a putut de mult de la creditori, MFP a stat aproape de valoarea de referință și e emis datorie de 305,6 milioane de lei. Randamentul mediu a sărit însă din nou peste 8%, la 8,07%, după o perioadă de aproape două săptămâni de scădere de la finele lunii iulie și până la jumătatea lunii august.
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins vârfuri de peste 9% în iunie și iulie, cu un maxim la 9,3%, pentru ca în august să scadă până spre 7,6%, pe fondul îmbunătățirii percepției de risc față de regiune și a reluării fluxurilor de capital.
Ungaria a depășit România în topul celor mai ridicate randamente, fiind 8,8% pentru titlurile pe 10 ani, cu un punct procentual mai sus față de nivelul din prima parte a lunii. Situația Ungariei este complicată de conflictul guvernului de la Budapesta cu Comisia Europeană și de lipsa intrărilor de bani din fonduri europene – programul ungar PNRR nefiind aprobat – în timp ce deprecierea puternică a forintului a determinat banca centrală să crească rata cheie la 10,75% pe an, de departe cel mai ridicat nivel din regiune.
Randamentele Poloniei și Cehiei sunt cele mai mici din regiune, la 6,3%, respectiv 4,8%, dar au crescut și ele cu un punct față de prima parte a lui august.
Inflația ridicată din zona euro a amplificat așteptările pieței privind o întărire mai consistentă a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, care abia recent a ridicat dobânda cheie de la 0%. De regulă o dobândă mai mar în economiile avansate determină investitorii să reevalueze deținerile din economiile periferice.
România se confruntă, de asemenea, cu o inflație foarte ridicată, la circa 15% pe an în iunie și iulie, care a complicat situația populației, dar a ajutat finanțele statului. La șapte luni deficitul bugetar era de 1,94%, comparativ cu 2,87% în aceeași perioadă din 2021. Cheltuielile rigide, cu salariile și asistența socială, inclusiv pensii, s-au redus la 80,2% din veniturile ciclice (venituri fiscale plus contribuții din salarii), față de 82,6% la finele anului trecut, arată calculele BCR.
”Creșterea inflației sprijină reducerea deficitului bugetar prin inflatarea PIB-ului nominal și a veniturilor guvernamentale, în timp ce ajustarea cheltuielilor bugetare cu inflația vine cu o anumită întârziere”, arată analiștii Băncii Comerciale Române într-o notă pentru clienți.
UniCredit estima necesarul brut de finanțare al guvernului la 31,1 miliarde de euro pentru acest an, față de 26,4 miliarde de euro anul trecut. Deficitul public ar reprezenta 18,3 miliarde de euro din acest volum (cu 2 miliarde de euro peste cel de anul trecut), în condițiile în care acesta este estimat de analiștii băncii italiene să rămână la peste 7% din PIB. Restul sumelor sunt necesare pentru acoperirea datoriilor ajunse la scadență.
Pe partea de dobânzi, analiștii estimează că Banca Națională a României va mai crește rata cheie până la 6,25%, de la nivelul curent de 5,5% pe an, în condițiile în care inflația ar urma să coboare treptat din această toamnă.
