Băncile comerciale au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în raport cu banca centrală de 29,5 miliarde de lei în decembrie, în creștere de la 22,5 miliarde de lei în noiembrie, stabilind astfel cel mai ridicat nivel de după aprilie 2024.
În mai și iunie, pe fondul ieșirilor mari de capitaluri și ale intervențiilor Băncii Naționale a României pentru susținerea leului, excedentul de lichiditate s-a evaporat și s-a transformat într-un deficit de 4,5 miliarde de lei, în contextul turbulențelor induse de alegerile prezidențiale din luna mai și de șocul primului tur.
Băncile au apelat atunci credite Lombard de la BNR, pentru ca mai apoi banca centrală să ofere lichiditate prin operațiuni repo, notează Erste, într-o analiză recentă.
Deficitul de lichiditate a dus la o creștere semnificativă a dobânzilor, care au ajuns, ca medie lunară, de la 5,9% la 7,1% în cazul ROBOR la 3 luni, respectiv de la 5,5% la 6,4% în cazul ratelor interbancare efective (pe baza cărora se calculează și IRCC).
Lichiditatea a revenit treptat, pe măsură ce situația politică s-a stabilizat, iar dobânzile au scăzut treptat. În decembrie, media ROBOR la 3 luni s-a redus față de noiembrie cu 9 puncte de bază, la 6,19%. Rata medie la tranzacțiile interbancare a scăzut cu 2 puncte de bază, la 5,56%, revenind practic la nivelul de dinainte de alegeri și foarte aproape de rata facilității de depozit, aflată la 5,5%.
ING Bank notează, într-o analiză recentă, potențialul ca 2026 să fie un an al recordurilor de intrări de fonduri europene (PNRR + fondurile de coeziune), ceea ce ar alimenta excedentul de lichiditate, pe măsură ce banii vor fi cheltuiți de stat și vor ajunge în sectorul bancar.
Totuși, ING se așteaptă ca BNR să evite surplusurile mari din ultimii doi ani și să păstreze un echilibru între un mediu care împinge dobânzile la un nivel mai redus decât o arată rata cheie, dar nu atât de mult încât să fie nevoie de intervenții valutare foarte ridicate în cazul în care apar tensiuni în piață.
Dobânzile sunt așteptate să scadă mai mult după ce BNR va relua ciclul de tăieri ale ratelor, primul pas fiind așteptat pentru luna mai. Analiștii băncilor văd tăieri de circa 1 punct procentual în acest an, în funcție de evoluția inflației. Începând cu vara anului trecut, inflația a urcat puternic, spre 10%, pe fondul majorării TVA și a creșterii facturilor la energia electrică.
Erste anticipează o scădere a dobânzii cheie de la 6,5% la 5,25% în acest an și la 4,25%în 2027, precum și o scădere a ROBOR la 3 luni de la 6% la 5,1% în acest an și 4,2% în 2027.
