România avea, anul trecut, 5,76 milioane salariați. Botoșani și Teleorman - cele mai mici salarii. La polul opus, București

La data de 31 decembrie 2025, efectivul salariaților a fost 5,76 milioane persoane, mai mare cu 8 500 persoane, comparativ cu sfârșitul anului precedent. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Botoșani și Teleorman, iar cele mai mari în București.
 

„Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 5266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților în anul 2025 a fost 5526,4 mii persoane, în creștere cu 73,2 mii persoane față de anul precedent”, anunță INS.
 

INS arată că pentru anul 2025, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 246,3% față de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale față de anul precedent, iar comparativ cu anul precedent indicele câștigului salarial real a fost 99,0%. 
 

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în activități economice precum telecomunicații, activități de programare și de consultanță în tehnologia informației, alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administrație publică (+35,0%). 
 

În același timp, cele mai mici valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-37,3%), alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacții imobiliare (-15,5%). 

CITEȘTE ȘI VIDEO Mare fabrică în România agricolă. Unul dintre cei mai mari fermieri din Ardeal, Emil Turdean, anunță: Vom produce în 2 ani. Am pornit cu 6 luni întârziere deoarece o bancă românească ne-a tot ținut în ”greenlight”

INS precizează că salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 4,8% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 8489 lei (față de 8921 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,2%, respectiv cu 278 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (5120 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5398 lei al salariaților bărbați). 
 

Potrivit datelor INS, salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (40,0%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (27,1%), industria prelucrătoare (20,6%), telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (17,2%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (15,0%), respectiv în alte activități de servicii (10,7%). 
 

Botoșani și Teleorman, cele mai mici salarii
 

INS menționează că, în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 județe. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Botoșani (4059 lei, cu 22,9% sub media pe economie), Teleorman (4066 lei, cu 22,8% sub media pe economie), Vrancea (4114 lei, cu 21,9% sub media pe economie), Bistrița-Năsăud (4130 lei, cu 21,6% sub media pe economie), Vâlcea (4138 lei, cu 21,4% sub media pe economie), respectiv în Vaslui (4160 lei, cu 21,0% sub media pe economie). 
 

La polul opus, câștiguri salariale medii nete lunare peste media pe economie s-au înregistrat în Municipiul București (7150 lei, cu 35,8% peste media pe economie), respectiv în județele Cluj (6263 lei, cu 18,9% peste media pe economie), Timiș (5823 lei, cu 10,6% peste media pe economie), Iași (5355 lei, cu 1,7% peste media pe economie), Ilfov (5317 lei, cu 1,0% peste media pe economie), Sibiu (5274 lei, cu 0,2% peste media pe economie) și Brașov (5272 lei, cu 0,1% peste media pe economie). 

 

Costul mediu lunar al forței de muncă
 

Datele INS arată că costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2025 a fost 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Costul a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (20,7%), tranzacții imobiliare (19,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul, respectiv hoteluri și restaurante (12,2% pentru fiecare în parte), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (11,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (11,3%), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (11,1%).

În vederea sprijinirii unităților economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat, respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul, construcții, hoteluri și restaurante, respectiv agricultură, silvicultură și pescuit. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de telecomunicații, activități de programare și de consultanță în tehnologia informației, alte servicii informaționale (93,9%), activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi (73,0%), intermedieri financiare și asigurări (72,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (64,6%), respectiv în industria extractivă (26,7%). 

CITEȘTE ȘI Producătorii auto din Europa, chemați la raport de ministrul Comerțului din China și trimiși la Comisia Europeană. Se așteptau la ajutor, au primit sfaturi

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (38,8%), alte activități de servicii (34,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (22,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport, respectiv activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (18,6% pentru fiecare în parte). 

În anul 2025, numărul mediu al salariaților a fost 5,52 milioane persoane, în creștere cu  73 200 persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2,89 milioane persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 37 900 persoane, iar cel al salariaților femei cu 35 300 persoane. 
 

INS precizează că activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaților acestor activități economice. Principalele activități economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiar și asigurări (70,3%), hoteluri și restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%), activități de 4/5 spectacole, culturale, sportive și recreative (59,0%). 

Repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (65,1%) (44,9% în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale).
 

În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 32,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%. 

Față de anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul (28 000 persoane), sănătate și asistență socială (14300 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (12 000 persoane), construcții (11 300 persoane), hoteluri și restaurante (7 800 persoane), tranzacții imobiliare (5600 persoane). La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat în industria prelucrătoare (17500 persoane), administrația publică (4 500 persoane), respectiv în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (1500 persoane). 
 

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2025 a fost 5,76 miilioane persoane, în creștere cu 8.500 persoane, din care 7700 persoane au fost salariați bărbați, față de anul precedent. În profil teritorial, efectivul salariaților a crescut față de sfârșitul anului precedent în regiunile: București-Ilfov (8 000 persoane), Nord-Est (6400 persoane), Nord-Vest (5200 persoane), respectiv Centru (2800 persoane). În celelalte regiuni, efectivul salariaților s-a diminuat comparativ cu finalul anului precedent, astfel: cu 6800 persoane în regiunea Vest, cu 3100 persoane în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 2800 persoane în regiunea Sud-Muntenia, respectiv cu 1200 persoane în regiunea SudEst 

INS arată că în regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,8% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3,0%), Vest (2,9%), respectiv Centru (2,5%). 
 

În același timp, regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,3%) au fost Centru (39,0%), Sud Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%), respectiv Sud-Est (32,5%). 
 

Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,0% față de 45,4% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,0% față de 19,9% ponderea la nivel național). 
 

Efectivul salariaților din societățile cu capital privat, laa sfârșitul anului 2025,  a fost majoritar (77,4%) și a înregistrat o creștere cu 0,5% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,5% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 0,6% față de anul precedent, potrivit datelor INS.