Sărăcia crește puternic și afectează aproape una din trei persoane în Argentina

Indicele publicat de Institutul de Statistică (Indec) a crescut cu 4 puncte în șase luni (de la 28,2% la sfârșitul anului 2025), iar la jumătatea anului sărăcia afecta aproape trei persoane din zece în cea de-a treia economie din America Latină.

CITEȘTE ȘI VIDEO Acuzații de mafie și stare de alertă cerută în București și Ilfov. Arderi ilegale în Sintești - Ministrul Mediului

Pragul de sărăcie în această țară cu 47 de milioane de locuitori se ridica în august la aproape 520.000 de pesos (puțin sub 300 de euro) pentru un adult, pentru un coș de bunuri și servicii de bază, scrie News.ro.

Proporția argentinienilor aflați în sărăcie extremă a înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere în prima jumătate a anului, ajungând la 7,5% față de 6,3% cu șase luni în urmă, potrivit Indec.

Ancheta Indec, fără a prezenta cifre absolute concrete privind sărăcia, reprezintă o extrapolare procentuală, pe baza unui eșantion de 31 de centre urbane.

Era de așteptat o creștere a sărăciei, în contextul unor luni consecutive de recrudescență a inflației la începutul anului 2026, înainte de o nouă încetinire (1,7% în august, cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni).

Sărăcia în Argentina a cunoscut fluctuații puternice de la venirea la putere, la sfârșitul anului 2023, a președintelui ultraliberal Javier Milei, care a aplicat o politică de austeritate bugetară drastică, reducând inflația de la 161% în termeni anuali la aproximativ 33% în aproape trei ani, cu un cost ridicat pentru activitatea economică, consum și ocuparea forței de muncă.

CITEȘTE ȘI FOTO Primul Bentley electric din istorie este foarte scurt, dar are uși automate

La începutul anului 2024, sărăcia a înregistrat un salt istoric, fără precedent de peste 20 de ani, ajungând la 52,9% din populație, sub efectul dublu al inflației și al unei devalorizări șocante de peste 50% în primele zile ale președinției Milei.

Apoi, rata sărăciei a scăzut treptat, pe măsură ce inflația însăși a încetinit, iar guvernul a menținut un anumit tip de ajutor social direct, alocația familială pentru cei mai vulnerabili (AUH), la un nivel superior inflației.

Javier Milei se laudă în mod regulat că a scos câteva milioane de persoane din sărăcie, dar luând ca punct de plecare vârful de 52,9%, creat parțial de șocul provocat de propria sa devalorizare.

Calculul indicelui este în mod regulat subiectul unor controverse metodologice, bazându-se pe structurile de cheltuieli de acum 20 de ani, perioadă în care numeroase servicii esențiale erau subvenționate, iar diverse prețuri erau reglementate, cum ar fi medicamentele sau asigurarea de sănătate.

CITEȘTE ȘI Vești proaste: Dunărea continuă să aibă un debit redus. Prognoza indică noi scăderi până la finalul acestei luni

”Aceste costuri fixe ale gospodăriilor reprezentau un procent mai mic din cheltuieli. De aceea, o familie are astăzi senzația că, odată ce a terminat de plătit aceste costuri fixe, îi rămân puțini bani pentru a trăi”, estimează pentru AFP Eduardo Donza, statistician și cercetător la Observatorul Social al Universității Catolice.

”Din acest motiv, pragurile de sărăcie calculate pe baza venitului nu reflectă realitatea”, subliniază el.

Milei cataloghează ONU, la Adunarea Generală, drept ”o organizație inutilă, care nu servește decât la a alimenta o castă de paraziți”

Președintele ultraliberal argentinian Javier Milei a atacat virulent ONU, la Adunarea Generală, apreciind că a devenit ”o organizație inutilă, care nu servește decât la a alimenta o castă de paraziți” și care este prea timorată de inteligența artificială (AI), relatează AFP.

CITEȘTE ȘI GRAFICE România se împrumută mai scump. „Lipsa unui guvern funcțional afectează capacitatea României de a reduce în continuare deficitul bugetar.”

"Cei care ar trebui să garanteze securitatea colectivă și drepturile omului au eșuat în misiunea lor, iar în loc au permis haosul, violența și terorismul internațional", a denunțat președintele argentinian, un aliat al lui Donald Trump, reiterând la tribună un atac din anii precedenți.

Javier Milei a acuzat ONU de faptul că "s-a uitat în altă parte" în privința revendicării istorice argentiniene a suveranității Insulelor Falkland, denumirea dată de administrația britanică Insulelor Malvine, și a denunțat prudența ONU față de AI.

Într-un lung pasaj de discurs dedicat AI, liderul argentinian a lăudat "această super inteligență, cum îi spune președintele Trump, care ne poate multiplica productivitatea în ordine de mărimi pe care nu le înțelegem încă".

El a denunțat temeri cu privire la AI și "scenarii distopice la care se recurge de obicei pentru a insufla frica și a favoriza controlul statului".

"Atunci când auzim spunându-se că statul trebuie să controleze AI, trebuie să amintim (...) că statul nu este o creatură abstractă, ci oameni, responsabili și birocrați, iar a-i acorda controlul inovației înseamnă să li se acorde unora (...) facultatea de a limita ceea ce pot crea alții", a declarat Javier Milei.

Președintele argentinian pare să se refere, fără să le evoce în mod explicit, apeluri ale ONU, în ultimele luni, prin intermediul secretarului general Antonio Guterres, la o "coordonare mondială" sau la o "guvernanță (mondială) gândită și organizată" împotriva amenințărilor AI.

CITEȘTE ȘI FOTO Lidl retrage de la vânzare, obligat de instanță, sandale care imită modelele Birkenstock - tribunal din Țările de Jos

Javier Milei și-a reluat una dintre criticile formulate în trecut la aceeași tribună și a denunțat poziția ONU și a organismelor sale în timpul pandemiei covid-19 drept o "experiență globală de control social deghizată în știință".

El a arătat cu degetul Organizația Mondială a Sănătății (OMS), din care Argentina s-a retras, și a denunțat "o obsesie sanitară (care) îi retrage populației dreptul de a munci, de a se instrui, de a-și lua adio de la morți", care s-a tradus "prin milioane de morți evitabile".

"Există un cuvânt pentru asta: genocid", a lansat el.