Deficitul de lichiditate al sistemului bancar s-a adâncit neașteptat în mai, chiar sub nivelul de la declanșarea pandemiei COVID 19 și foarte aproape de recordul atins la începutul războiului din Ucraina. Banca Națională a României a preferat să finanțeze băncile îndeosebi prin creditul Lombard, mai scump, ajuns la un nivel record, ceea ce s-a văzut în creșterea ratelor interbancare.
Sistemul bancar a înregistrat un deficit mediu zilnic de lichiditate în relația cu BNR de 15,9 miliarde de lei în mai, față de 13,6 miliarde de lei în aprilie și 16,4 miliarde de lei în martie (volum care reprezintă și recordul nominal).
Piața bancară a trecut de pe excedent pe deficit după ce Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a generat volatilitate mare pe piețele din regiunea Europei Centrale și de Est (și nu numai) pe care BNR a preferat să o administreze prin intervenții în piața valutară pentru a ține leul nemișcat, ceea ce a dus la scăderea lichidității în monedă națională și implicit la creșterea dobânzilor.
Majorarea dobânzilor este urmărită de BNR pentru a înăspri condițiile financiare în contextul inflației care s-a apropiat de 14% pe an în aprilie, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană și cel mai mare nivel de după ianuarie 2004.
Printr-un deficit de lichiditate, BNR împinge piața să alinieze dobânzile mai aproape de rata de dobândă a facilității de creditare (Lombard), care la 4,75% este mai mare cu un punct procentual decât rata dobânzii cheie, și face mai scumpă finanțarea pozițiilor scurte pe leu – adică pariurile pe deprecierea monedei românești.
Preferința BNR pentru rate mai mari în piață este vizibilă și din faptul că a finanțat mai puțin băncile prin operațiuni repo bilaterale (la rata cheie de 3,75% începând cu 11 mai, în creștere de la 3%) și mai mult prin credit Lombard. Volumul mediu zilnic din operațiuni repo a scăzut față de aprilie cu 1,1 miliarde de lei la 3,5 miliarde de lei, în timp ce cel Lombard a crescut cu 3,6 miliarde de lei la 12,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă și o nouă sumă record.
Rata medie de dobândă la tranzacțiile interbancare a crescut de la 3,45% în aprilie la 4,27% în mai. În martie crescuse la 3,6% de la 2,56% în februarie. Pe baza acestor dobânzi se calculează și indicatorul de referință privind creditele acordate consumatorilor (IRCC). Media ROBOR la 3 luni a crescut de la 4,72% în aprilie la 5,52% în mai.
Dobânzile la credite și depozite au început să prindă viteză în aprilie, însă rămân mult în urma inflației. Dobânda reală, calculată ca diferență între creșterea prețurilor de consum pe ultimele 12 luni și dobânda la creditele și depozitele bancare, s-a adâncit în teritoriu negativ și a ajuns la cel mai mic nivel din ultimele decenii.
