Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
“O redresare timidă [a economiei] în 2021 a fost urmată de evoluții din ce în ce mai sumbre în 2022, pe măsură ce riscurile au început să se materializeze. Producția mondială s-a contractat în al doilea trimestru al acestui an, din cauza încetinirii activității în China și Rusia, în timp ce cheltuielile de consum din SUA au fost sub așteptări. Mai multe șocuri au lovit o economie mondială deja slăbită de pandemie: o inflație mai mare decât se aștepta la nivel mondial - în special în Statele Unite și în principalele economii europene - care a declanșat condiții financiare mai stricte; o încetinire mai severă decât se preconiza în China, ca urmare a apariției focarelor de COVID-19 și a blocajelor; și noi repercusiuni negative ale războiului din Ucraina”, arată FMI în raportul său actualizat privind perspectivele economiei globale.
Potrivit noilor prognoze, creșterea economiei mondiale ar urma să încetinească de la 6,1% în 2021 la 3,2% în acest an și la 2,9% anul viitor, când politicile monetare dezinflaționiste sunt așteptate să “muște” puternic din economie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiecțiile au fost revizuite în scădere cu 0,4 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale comparativ cu estimările din aprilie.
“Creșterea mai mică de la începutul acestui an, reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor și înăsprirea politicii monetare au determinat o revizuire în scădere de 1,4 puncte procentuale în Statele Unite. În China, noi blocaje și adâncirea crizei imobiliare au dus la revizuirea în scădere a creșterii cu 1,1 puncte procentuale, cu repercusiuni majore la nivel mondial. Iar în Europa, revizuirile semnificative în scădere reflectă repercusiunile războiului din Ucraina și politica monetară mai strictă”, notează FMI, care precizează că riscurile la adresa perspectivelor din scenariul de bază “sunt înclinate în mod covârșitor în sens negativ”.
Într-un scenariu în care riscurile se materializează, de exemplu pe fondul opririi bruște a importurilor europene de gaze naturale din Rusia, sau al unei inflații mai greu de stăpânit decât se estima, economia globală ar urma să încetinească la 2,6% în acest an și la 2% anul viitor – printre cele mai slabe evoluții înregistrate din 1970 încoace.
Conform estimărilor prezentate cu ocazia vizitei delegației FMI în România luna trecută, economia României este preconizată să crească cu 3,5-4,5% în 2022 și 2023, peste avansul anticipat în aprilie, “în ipoteza în care nu va exista o escaladare a războiului” din Ucraina.
FMI a revizuit în urcare estimările privind inflația la nivel mondial, rata anuală fiind așteptată să atingă 8,3% la finele anului, față de o rată de 6,9% anticipată anterior, în contextul scumpirii alimentelor și a energiei, precum și a dezechilibrelor persistente dintre cerere și ofertă.
“Având în vedere că prețurile în creștere continuă să comprime standardele de viață la nivel mondial, stăpânirea inflației ar trebui să fie prima prioritate pentru factorii de decizie politică. O politică monetară mai strictă va avea în mod inevitabil costuri economice reale, dar amânarea nu va face decât să le exacerbeze”, potrivit instituției.
FMI notează că acțiunile de sprijin fiscal orientat pot contribui la atenuarea impactului asupra celor mai vulnerabili, dar, având în vedere că bugetele guvernamentale sunt încorsetate de pandemie și că este necesară o politică macroeconomică globală dezinflaționistă, astfel de politici vor trebui să fie compensate prin creșterea impozitelor sau prin reducerea cheltuielilor publice.
“Înăsprirea condițiilor monetare va afecta, de asemenea, stabilitatea financiară, ceea ce va necesita o utilizare judicioasă a instrumentelor macroprudențiale și va face cu atât mai necesare reformele cadrelor de soluționare a datoriilor. Politicile de abordare a impactului specific asupra prețurilor la energie și la alimente ar trebui să se concentreze asupra celor mai afectați, fără a distorsiona prețurile. Și, pe măsură ce pandemia continuă, ratele de vaccinare trebuie să crească pentru a se proteja împotriva viitoarelor variante. În cele din urmă, atenuarea schimbărilor climatice necesită în continuare acțiuni multilaterale urgente pentru a limita emisiile și pentru a crește investițiile în vederea accelerării tranziției ecologice”, mai arată instituția financiară.
